Mai bine de jumătate din cetățenii țării sunt femei, însă în politică nu se păstrează nici pe departe acest raport. În Guvern sunt doar două femei în funcții de ministru, iar în Parlament, ponderea lor în rândul aleșilor este mai mică de 20%. Asta, în timp ce în Uniunea Europeană reprezentarea este de peste o treime. De-a lungul timpului, au existat mai multe inițiative legislative legate de cotele de gen din politică. Recent, ministrul Familiei, Gabriela Firea, a depus în Parlament un proiect menit să reducă decalajul dintre femei și bărbați.
Proiectul depus recent de Gabriela Firea și Marcel Ciolacu în Parlament prevede ca pe listele de la alegerile locale 30% din locuri să fie dedicate obligatoriu femeilor. La fel și în consiliile de administrație ale companiilor de stat. Sunt cote de gen pe care alte state europene le-au reglementat de mult, a argumentat ministrul Familiei.
Parlamentarii PSD și PNL spun că vor susține proiectul pe traseul legislativ, în timp ce unii aleși din opoziție îl critică. Cu toții susțin, însă, că este nevoie de o mai bună reprezentare a femeilor în politica din România.
„Dacă până acum legea prevedea ca să fie minim o femeie pe listele electorale, acum o proporție de o treime este cel puțin lucrul pe care putem să-l facem. Este nevoie să existe niște cote minime, dar bine ar fi ca lumea să înțeleagă că în societate sunt în general cam 50-50% femei-bărbați, bine ar fi ca și în politică și în reprezentarea în structurile de putere din administrație să fie o reprezentare egală a cotelor care sunt în viața reală”, a spus deputatul PSD Gabriel Zetea.
„Nu doar că PNL susține această reprezentare a femeilor în viața politică, dar există și un proiect de lege inițiat și depus în Parlament de colega mea, Alina Gorghiu. Proiect prin care partidele sunt nevoite să pună pe listele alegerilor parlamentare, o treime din candidați femei. Proiectul a trecut de Senat, se află pe Ordinea de Zi a Camerei Deputaților”, a precizat deputatul PNL Ionuț Stroe.
„Este un alt proiect gen praf în ochi. Să pui 3 femei din 10 pe o listă de candidați, să le pui la coada listei, așa cum se întâmplă de obicei, nu înseamnă absolut nimic. Acum mai puțin de o lună, REPER a depus în Parlament un proiect pentru codul electoral, care presupune ca la fiecare grup de 5 candidați, indiferent pentru ce anume candidează, pentru alegerile parlamentare, locale, oricare alegeri, trebuie să fie o reprezentare de cel puțin două persoane de fiecare sex”, a spus deputatul REPER Cristina Rizea.
Din 2024, jumătate din executivul Uniunii Europene, format din femei
De-a lungul timpului, au mai fost depuse proiecte în Parlament menite să echilibreze cotele de gen. Comisia Europeană are ca obiectiv ca, din 2024, jumătate din executivul Uniunii Europene să fie format din femei. În Guvernul de la București sunt doar două femei: ministrul Familiei, Gabriela Firea, și ministrul Educației, Ligia Deca.
Din 466 de senatori și deputați, numai 88 sunt femei, la ora actuală, adică 18,8%. Media europeană în parlamentele naționale este de 32,5%, iar în Parlamentul European, dintre deputații aleși în ultima legislatură, 39% sunt femei.
Potrivit datelor Expert Forum, din cei peste 250.000 candidaţi înscrişi la alegerile locale din septembrie 2020, doar 23% au fost femei. În alegerile parlamentare din decembrie, 29% din candidaţi au fost femei. În blocul comunitar sunt țări care stau mult mai bine la capitolul cote de gen.
Spre exemplu, în Franța și Germania femeile și bărbații au un număr egal de locuri în politică. Din 2016, și Republica Moldova a introdus în lege obligația partidelor de a include pe listele de candidați ambele sexe în proporție de 40%.
Reprezentarea femeilor în politică, România vs. U.E.
Parlamentul României – 18,8% femei
Media U.E. în parlamentele naționale – 32,5%
Parlamentul European – 39%
