Rusia nu va accepta niciun „compromis” în privința teritoriilor ucrainene ocupate, a declarat marți ministrul adjunct de Externe, Serghei Riabkov, scrie Euronews.com.
Potrivit acestuia, Moscova nu și-a redus cererile și vrea să păstreze controlul asupra a cinci regiuni ucrainene: Crimeea, Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson.
În afara Crimeei anexate și a aproape întregii regiuni Luhansk, Rusia nu controlează în totalitate niciuna dintre celelalte trei regiuni. În Zaporojie și Herson, forțele ruse nu dețin controlul nici măcar asupra capitalelor regionale.
În timp ce liderii europeni au promis să protejeze Ucraina pe viitor, inclusiv prin mijloace militare, Kremlinul solicită, la rândul său, garanții de securitate pentru Rusia.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova nu va accepta o situație în care „Kievul semnează acorduri de pace și apoi începe să le saboteze”. Ucraina nu a comis niciodată acte de agresiune împotriva Rusiei.
Peskov a susținut, în mod fals, că un reprezentant NATO ar fi „ajuns în Ucraina și s-ar fi infiltrat în guvernul ucrainean”, fapt care ar fi „declanșat” războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Reprezentanții NATO nu fac parte din guvernul ucrainean și nici din instituțiile statului ucrainean.
De asemenea, forțele Alianței nu au fost prezente în Ucraina nici înainte, nici după declanșarea invaziei ruse la scară largă, la începutul anului 2022.
Kremlinul a mai transmis marți că este puțin probabil ca Rusia să participe la un eventual armistițiu de Crăciun.
Cancelarul german Friedrich Merz a sugerat luni, la Berlin, că Rusia ar putea suspenda atacurile pe perioada sărbătorilor, ceea ce ar putea deschide calea către negocieri pentru un armistițiu real.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat că Kievul susține ideea unui armistițiu, inclusiv oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice, în perioada Crăciunului.
Moscova a respins însă propunerea. „Vrem pace. Nu vrem un armistițiu care să ofere Ucrainei o pauză pentru a se pregăti de continuarea războiului”, a spus Peskov.
„Vrem să oprim acest război, să ne atingem obiectivele și să ne asigurăm interesele”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Progrese înregistrate după discuțiile de la Berlin, spune Zelenski
După negocierile dintre Ucraina și SUA desfășurate la Berlin, președintele Volodimir Zelenski a declarat că au fost înregistrate progrese semnificative, în urma primelor discuții directe cu emisarii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner.
Zelenski a precizat că negociatorii americani au avut anterior „numeroase întâlniri cu președintele rus Vladimir Putin, în Rusia”, înainte de a se întâlni cu oficialii de la Kiev.
„Mi-am dorit întotdeauna ca această echipă să vină în Ucraina, dar eram pregătit ca, dacă acest lucru nu se întâmplă, să avem o discuție amplă și să încercăm să ne înțelegem reciproc”, a spus liderul ucrainean.
El a adăugat că echipa lui Trump „a ascultat” pozițiile Ucrainei, urmând să le prezinte Rusiei.
„Sincer, nu știu cum vor percepe agresorii acest lucru”, a completat Zelenski.
Ce urmează
De la Berlin, Zelenski a mers marți în Țările de Jos, unde a declarat în parlament că acestea sunt „cele mai intense și concentrate negocieri pentru pace” de la începutul anului 2022.
„Americanii vor o concluzie rapidă. Pentru noi este important ca viteza să fie însoțită de calitate. Dacă cele două se aliniază, susținem pe deplin acest proces”, a spus Zelenski, explicând că Ucraina va finaliza partea sa din documente „astăzi sau mâine”.
„Apoi, Statele Unite vor purta consultări cu Rusia în zilele următoare, urmate de discuții cu președintele SUA”, a precizat el.
„După aceea, echipele noastre de negociere se vor întâlni în Statele Unite, posibil chiar în weekend. După această reuniune, vom vedea ce urmează și vom lua în calcul o întâlnire la nivel de lideri, cel puțin cu președintele american”, a continuat Zelenski.
Ce se întâmplă dacă Moscova respinge planul
Rusia a transmis în mod repetat că cererile sale față de Ucraina și față de un eventual acord de pace rămân neschimbate.
Discuțiile SUA–Ucraina de la Berlin au fost criticate și respinse în mare parte la Moscova. Kremlinul insistă că nu va opri războiul până când nu vor fi abordate așa-numitele „cauze profunde”.
Potrivit Rusiei, aceste „cauze” includ aspirațiile Ucrainei de a adera la UE și NATO, presupuse încălcări ale angajamentelor NATO de a nu se extinde spre est, presupusa discriminare a etnicilor ruși din Ucraina și ceea ce Vladimir Putin numește „denazificarea” Ucrainei.
Putin și autoritățile ruse au folosit aceste afirmații false pentru a justifica invazia la scară largă din februarie 2022, fără a furniza dovezi.
Cerințele Moscovei, incluse inițial într-un proiect de acord cu 28 de puncte, prevedeau inclusiv amnistierea forțelor ruse pentru toate faptele comise de la începutul invaziei.
Potrivit tuturor părților implicate în negocieri, proiectul a fost modificat și reflectă acum pozițiile Kievului și Bruxelles-ului.
Zelenski a declarat luni că, în cazul în care Rusia respinge complet noul plan, se așteaptă ca Statele Unite să „înăsprească sancțiunile și să furnizeze mai multe arme”, în special sisteme de apărare aeriană și armament cu rază lungă de acțiune.
„Cred că este o cerere rezonabilă. Logica este clară: dacă americanii sunt pregătiți să ofere Ucrainei garanții de securitate și să aplice măsuri dure dacă Putin le încalcă, atunci cu ce este diferit să cerem garanții dacă Putin refuză să oprească războiul?”, a spus liderul ucrainean.
Rusia și-a intensificat recent ofensiva terestră și atacurile aeriene, vizând infrastructura energetică a Ucrainei.
Potrivit misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina, cel puțin 226 de civili au fost uciși și 952 răniți în noiembrie, în urma atacurilor rusești, „utilizarea de rachete cu rază lungă de acțiune și drone puternice în zone urbane dens populate reprezentând peste jumătate din totalul victimelor civile”.
Atacurile nocturne implică frecvent sute de drone și rachete.
„Milioane de familii îndură acum perioade prelungite fără electricitate, încălzire și apă, iar dificultățile se adâncesc pe măsură ce zilele devin mai scurte și temperaturile scad”, a transmis misiunea ONU.
Potrivit celui mai recent sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS), desfășurat între 26 noiembrie și 13 decembrie, 63% dintre ucraineni afirmă că sunt în continuare pregătiți să îndure războiul atât timp cât va fi necesar.
