Iranul a anunțat miercuri că va folosi o parte din activele sale înghețate în Qatar pentru a achiziționa bunuri de care are nevoie, după discuțiile de la Doha privind memorandumul de înțelegere cu Statele Unite pentru încheierea războiului din Orientul Mijlociu.
Acordul cu SUA permite accesul la o parte din activele înghețate
În cadrul acordului semnat pe 17 iunie, Washingtonul a acceptat să permită Teheranului accesul la o parte din activele sale înghețate sau vizate de sancțiuni, relatează AFP, preluat de Agerpres.
„În timpul discuțiilor cu oficiali qatarezi, inclusiv cu Banca Centrală, au fost analizate mai multe subiecte legate de cheltuirea unei părți din primele șase miliarde de dolari (din fonduri)”, a afirmat viceministrul iranian de externe Kazem Gharibabadi, prezent în Qatar pentru aceste negocieri tehnice indirecte și citat de agenția oficială IRNA.
Cele șase miliarde de dolari se referă la o parte din veniturile petroliere ale Iranului, transferate din Coreea de Sud către conturi cu acces restricționat din Qatar, începând cu anul 2023.
„S-a ajuns la un acord ca, pe baza nevoilor exprimate de țara noastră, produsele solicitate să fie achiziționate și puse la dispoziția Iranului”, a adăugat Gharibabadi, fără a detalia mecanismele.
Memorandumul de înțelegere dintre Iran și Statele Unite prevede că fondurile și activele iraniene înghețate sau vizate de sancțiuni vor deveni pe deplin disponibile odată cu punerea în aplicare a acordului.
Activele iraniene înghețate sunt estimate la peste 100 de miliarde de dolari
Iranul se află de decenii sub sancțiuni americane care i-au afectat economia și sistemul financiar, iar o parte din activele sale externe au fost înghețate după Revoluția Islamică din 1979.
Nu există date oficiale privind activele iraniene înghețate, dar presa locală a estimat recent că această sumă este de ordinul a 100 până la 123 de miliarde de dolari.
Vicepreședintele american JD Vance menționase un posibil mecanism de control pentru a se asigura că activele iraniene nu vor finanța „terorismul”, lăsând să se înțeleagă că deblocarea lor ar putea fi însoțită de condiții, în special contracte agricole cu Statele Unite.
Însă ambasadorul iranian la sediul ONU din Geneva, Ali Bahreini, a afirmat pe 23 iunie că Iranul este „singura țară care decide soarta activelor ce vor fi deblocate” și că „nicio altă țară și nicio altă entitate nu va avea un cuvânt de spus cu privire la modul în care aceste active trebuie să fie utilizate de Iran”.
