Într-o eră în care inteligența artificială rescrie modul în care lucrăm, învățăm și căutăm informații, trebuie să redefinim întregi domenii.
Educația, de la care pornește tot ce dezvoltăm în viață, este primul domeniu care ar trebui adaptat, dar de cele mai multe ori rămâne cenușereasa schimbării.
Am stat de vorbă cu un expert japonez, care de peste 20 de ani lucrează la politici publice în țara lui și este profesor la Institutul Național Japonez pentru dezvoltarea personalului didactic și consilier educațional la Agenția pentru Explorare Spațială a Japoniei.
Makito Yurita a dezvoltat o adevărată filozofie a educației pe care o adaptează constant în funcție de schimbările sociale și tehnologice.
Două idei interesante s-au conturat în cadrul interviului acordat Euronews România: inteligența artificală poate pune în pericol finanțarea sistemelor educaționale din cauza modului în care sunt ele gândite, iar a doua idee este despre însăși esența educației: pregătim copiii pentru economia globală ori națională, sau pentru dezvoltarea lor individuală?
„Elevii sunt, fără să-și dea seama, într-o competiție cu inteligența artificială. Și profesorii sunt în aceeași situație, dar acum concurăm pentru a asigura finanțarea publică a educației pentru generația următoare. Îi putem pregăti pe oameni să fie consumatori.
Putem aloca fondurile pentru tehnologia AI și transforma populația în consumatori, ceea ce este productiv din punct de vedere economic.
Este mai eficient decât să cheltuim bani pentru elevi, care poate nu vor avea succes. În schimb, investițiile în tehnologia AI vor îmbunătăți cu siguranță productivitatea. Astfel, se poate ajunge la justificarea ideii că mai bine investim în inteligența artificială, decât să alocăm bani pentru educația elevilor”, a explicat Makito Yurita.
Întrebat dacă acest lucru începe deja să se întâmple, el a amintit că unele universități deja retrag finanțarea pentru anumite departamente, precum cele de științe umaniste sau arte.
„În ultimii 20 de ani, dialogul în domeniul educației a fost întotdeauna despre capitalul uman, am pornit de la premiza că oamenii sunt o utilitate pentru a crește eficiența economică, productivitatea socială și inovația. Astfel, în ultimii 20 de ani, majoritatea politicilor educaționale au tratat ființa umană ca pe o utilitate pentru societate, pentru industrie, pentru țară.
Pe parcursul acestui proces, într-un fel am pierdut ideea formării omului pentru sine însuși, am pierdut ideea de a educa pentru dezvoltarea umană. Deja lipsea din discursul public abordarea umană, atunci când a intrat în poveste inteligența artificială.
Iar îndoilelile pe care le aveam s-au adeverit fiindcă acum se discută despre cum poate inteligența artificială să înlocuiască omul Asta înseamnă că noi punem pe palier de egalitate AI-ul și omul, ambii ca o unealtă de folosit pentru eficiență economică, productivitate și success. Trebuie să ne întrebăm pentru ce investim în educație: ca să creăm omul-unealtă sau ca să construim omul ca ființă? Este un moment de cotitură în educație”, a explicat expertul japonez.
Pentru a înțelege cât de eficient este un sistem de educație, peste tot în lume țările măsoară rezultatele elevilor la învățătură – de la examenele naționale, la evaluări standardizate.
„Spre exemplu, testele PISA urmăresc să măsoare cunoștinețele elevilor în scop economic, fiindcă vorbim de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Testele sunt în alianement cu dezvoltarea economică globală.
Atunci când vorbim despre scopul educației, sunt două lucruri de urmărit: primul este dezvoltarea individului, cum îl pregătim, cum îi perfecționăm dezvoltarea, al doilea scop este asigurarea viitorului comunității, crearea comunității de oameni, viitorii cetățeni (...)
Dacă noi răsplătim doar elitele, atunci le transmitem celorlalți mesajul că dacă nu pot să ajungă la nivelul acela, că nu vor primi nicio răsplată și atunci elevii sunt descurajați pe parcurs, când realizează că poate nu reușesc să ajungă în top și pot ajunge la concluzia că nu merită efortul de a investi timp și interes în propria educație și așa ajung să abandoneze școala. Trebuie să ne întrebăm cum putem face ca un sistem educațional să le transmită copiilor mesajul că educația contează, că tu contezi, că tu ești important pentru societatea noastră”, a spus Makito Yurita.
