Tinerii din Generația Z consideră, în mare parte, că au competențele necesare pentru a intra pe piața muncii. Managerii și specialiștii în resurse umane au însă o perspectivă mult mai puțin optimistă, scrie Euronews.com.
Un studiu recent arată că doar 6% dintre manageri cred că tinerii aflați la început de carieră sunt pregătiți pentru realitățile mediului profesional.
Diferența dintre percepția tinerilor și cea a angajatorilor este semnificativă: 45% dintre membrii Generației Z spun că dețin deja competențele necesare pentru locul de muncă, în timp ce doar 6% dintre manageri consideră că tinerii nou-angajați sunt pregătiți corespunzător. Datele apar într-un raport publicat în iulie de Chartered Management Institute (CMI).
Ann Francke, directorul executiv al CMI, susține că problema nu ține doar de tineri, ci și de modul în care aceștia sunt pregătiți pentru tranziția de la educație la viața profesională.
„Prea mulți tineri ies din sistemul de educație cu ambiție, talent și potențial, doar pentru a descoperi că nu au fost pregătiți pentru realitățile locului de muncă, iar managerii responsabili să îi sprijine nu au fost, la rândul lor, pregătiți”, a declarat Francke.
Ea consideră că guvernele, instituțiile de învățământ și angajatorii trebuie să împartă responsabilitatea pentru pregătirea tinerilor.
Ce competențe le lipsesc tinerilor
Un studiu realizat în 2024 de Hult International Business School, pe un eșantion de 800 de lideri din domeniul resurselor umane, indică mai multe competențe pe care angajatorii le consideră insuficient dezvoltate în rândul tinerilor.
Rezistența la stres și capacitatea de a face față dificultăților reprezintă una dintre principalele probleme identificate. 91% dintre managerii intervievați au spus că lipsa acestei competențe afectează deja performanța angajaților tineri.
La fel de importante sunt abilitățile de comunicare. Aproape 98% dintre managerii de resurse umane le consideră esențiale pentru tinerii care intră pe piața muncii.
Printre competențele considerate deficitare se mai numără:
- colaborarea și munca în echipă – 92%;
- creativitatea – 90%;
- gândirea critică – 87%;
- curiozitatea și disponibilitatea de a învăța – 93%.
Într-un alt studiu al CMI, doar 12% dintre manageri au spus că angajații tineri din organizațiile lor evoluează conform așteptărilor.
Atunci când tinerii nu reușesc să se ridice la nivelul așteptărilor sau nu trec perioada de probă, managerii indică drept probleme lipsa rezilienței, motivația scăzută, comportamentul și eticheta profesională necorespunzătoare și dificultățile legate de respectarea programului.
Inteligența artificială schimbă și mai mult regulile
Piața muncii se schimbă rapid, iar tinerii care intră acum în câmpul muncii trebuie să se adapteze inclusiv la dezvoltarea inteligenței artificiale.
97% dintre managerii de resurse umane intervievați în studiul Hult consideră că noii angajați trebuie să aibă o înțelegere de bază solidă a unor domenii precum inteligența artificială, tehnologia informației și analiza datelor.
Doar 20% dintre absolvenții aflați la început de carieră consideră însă că au aceste cunoștințe.
În acest context, competiția pentru locurile de muncă de început de carieră devine mai dificilă. Studiul Hult arată că 37% dintre liderii intervievați ar prefera ca munca să fie făcută de un robot sau de inteligență artificială, în loc să angajeze un proaspăt absolvent, în timp ce 45% ar prefera să angajeze un freelancer.
Aproximativ 30% dintre manageri au spus că ar prefera chiar să lase postul vacant decât să angajeze un absolvent fără experiență.
De ce Generația Z are o altă perspectivă asupra muncii
Criticile la adresa tinerilor trebuie privite însă și în contextul în care aceștia intră pe o piață a muncii foarte diferită de cea cunoscută de generațiile anterioare.
Mulți membri ai Generației Z au crescut într-o perioadă în care modelul tradițional al unei cariere stabile s-a schimbat. Pandemia de COVID-19 a accelerat munca la distanță, iar companiile oscilează în continuare între revenirea la birou și formele flexibile de lucru.
În același timp, costurile locuințelor, incertitudinea economică, valurile de concedieri din sectorul tehnologic, conflictele geopolitice și schimbările climatice au modificat perspectiva tinerilor asupra viitorului.
Pentru mulți dintre ei, ideea unei cariere stabile până la pensionare pare tot mai puțin realistă. Un studiu recent citat de Euronews arată că 12% dintre tinerii din Marea Britanie, echivalentul a aproximativ 2,2 milioane de persoane, au renunțat complet să mai economisească pentru pensie deoarece consideră că vor fi nevoiți să muncească toată viața.
Mulți tineri se tem, de asemenea, că nu vor putea să își cumpere o locuință sau să își permită evenimente importante din viață, precum o nuntă.
Experiențele părinților lor au contribuit, la rândul lor, la schimbarea atitudinii față de muncă. Tinerii au văzut persoane care au acceptat ani la rând ore suplimentare, medii profesionale toxice sau epuizare pentru a avansa în carieră, iar Generația Z este mai predispusă să stabilească limite mai clare între viața profesională și cea personală.
Sunt universitățile pregătite să îi pregătească pe tineri pentru muncă?
O parte importantă a problemei ar putea fi legată și de sistemul educațional.
Aproximativ 90% dintre managerii de resurse umane intervievați în studiul Hult consideră că universitățile ar trebui să le ofere studenților mentori sau consilieri specializați în orientare profesională și dezvoltare personală.
Doar 36% dintre studenți spun însă că au beneficiat de astfel de servicii.
Mai mult de 90% dintre managerii intervievați consideră important ca universitățile să introducă forme de învățare bazate pe rezolvarea unor probleme și provocări reale, care să îi ajute pe studenți să dezvolte competențe practice, să lucreze în echipă și să înțeleagă mai bine mediul de afaceri.
Mai puțin de jumătate dintre tinerii angajați consideră însă că au dobândit aceste competențe în timpul facultății.
Martin Boehm, vicepreședinte executiv și responsabil global pentru programele de licență la Hult, spune că programele universitare tradiționale nu au ținut pasul cu schimbările din piața muncii.
„Programele tradiționale de licență nu au ținut pasul cu schimbările din mediul global de lucru, iar diferența dintre ceea ce se predă și ceea ce își doresc angajatorii devine tot mai evidentă”, a afirmat Boehm.
Potrivit acestuia, instituțiile de învățământ trebuie să găsească noi metode prin care să pregătească studenții, punând accent pe competențele și mentalitățile necesare pentru învățarea continuă într-o lume aflată într-o schimbare rapidă.
Astfel, problema pregătirii Generației Z pentru piața muncii nu pare să fie doar despre disponibilitatea tinerilor de a munci.
