România se confruntă cu riscul unor penalități de ordinul miliardelor de euro dacă nu finalizează la timp reformele și investițiile asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Termenul limită pentru o serie de proiecte esențiale este 31 august, a avertizat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Ministrul a subliniat că există 14 reforme esențiale, fiecare având o valoare foarte mare în cazul neîndeplinirii.
„În acest moment, noi vă oferim un cadru de 14 reforme care sunt critice pentru PNRR și toate au aceeași importanță, adică valoarea fiecăreia dintre ele este peste 770 de milioane de euro până la aproape un miliard, ca penalitate. Este obiectiv național. Și nu există vreo structură politică care ține la modernizarea țării, ține la parcursul pro-european al României și, mai ales, ține la nivelul de trai al românilor, care se va simți prin investițiile din PNRR, să nu prioritizeze aceste reforme. Nu este întâmplător că avem această prioritizare. Este mesajul către toată zona politică de a avea, într-adevăr, responsabilitatea de a duce la bun sfârșit”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Așteptări pentru plățile 3 și 4 din PNRR
România așteaptă un răspuns din partea Comisiei Europene până la finalul lunii aprilie privind cererile de plată 3 și 4.
„Pentru cererile de plată 3 și 4 suntem pe ultima sută de metri în comunicarea cu Comisia Europeană, mai sunt câteva clarificări tehnice. A fost sărbătoarea de Paște pentru colegii de la Bruxelles, au fost plecați o perioadă de timp. Acum am reluat corespondența și ne așteptăm cât mai curând să finalizăm aprobarea pentru cererile de plată 3 și 4. (...) Până la sfârșitul lunii aprilie vom avea un răspuns”, a transmis minitrul.
Potrivit ministrului, există șanse ca aprobarea să fie făcută simultan pentru ambele cereri.
„Am un optimism rezervat cu privire la plata pe care Comisia Europeană va decide să o facă pe acest jalon (îndeplinit cu întârziere care include pensiile magistraților), v-am spus că ultima declarație, și repet exact terminologia, este că am agreat cu Comisia Europeană că se vor uita constructiv cu privire la argumentele pe care România le-a pus pe masă. Vreau doar să explic un pic de ce nu avem încă verdictul final pe cererea de plată 3. Motivul este că, odată ce am depus și cererea de plată 4, Comisia Europeană ar dori ca decizia de aprobare în Consiliu să fie pe ambele cereri cumulat. Și atunci, practic, acum, deși pe cererea de plată 3 ei au o analiză preliminară, pe care încă nu o fac încă publică, vor cumva să anunțe cum stă România și pe cererea 3 și pe cererea 4”, a mai spus Pîslaru.
Întârzierile și documentația incompletă pun în pericol miliarde de euro din PNRR
Ministrul a atras atenția că nu este suficientă realizarea investițiilor, ci și documentarea lor completă.
„Și acum suntem pe ultima sută de metri, după al nu știu câtelea schimb în care avem ultimele reglaje sau clarificări către Comisie. (...) Lucrăm cu ei pentru a finaliza partea asta tehnică. Apoi cererile pe plată 3 și 4 le vom vedea aprobate, discutând de o sumă pe care am mai spus-o în spațiul public, de circa 3 miliarde de euro pe care România speră să le vadă cât mai curând venite spre țară.”
În ceea ce privește banii care ar putea fi pierduți, situația rămâne incertă.
„Nu am de la Comisia Europeană o defalcare a cererii de plată 3, deci discutăm de un total de 800 de milioane, în care, dacă faceți calculele, eu estimez că luăm cam jumătate din această sumă. (..) Există zone pe care nu mai avem cum să le remediem, cum ar fi numirile în consiliile de administrație pe zona de transport și energie, și există niște îngrijorări, inclusiv la demonstrarea completă a funcționalității AMEPIP, deși noi am adus argumente foarte serioase în acest sens, arătând că am terminat procedura de selecție a conducerii și că AMEPIP-ul era în funcție la acea dată.
Referitor la cererea de plată 4, nu avem niște probleme substanțiale. Însă, este o lecție importantă învățată, pregătirea dovezilor pentru implementarea reformelor și investițiilor este cel puțin la fel de importantă ca realizarea lor. De aceea, acum, avem oarecum niște întârzieri în a aduce toate documentele necesare pe cererea 4”, a mai explicat ministrul Pîslaru.
România mizează pe aproximativ 3 miliarde de euro din aceste cereri de plată, însă aprobarea depinde de modul în care autoritățile reușesc să convingă Comisia Europeană că reformele și investițiile au fost realizate conform cerințelor.
În lipsa îndeplinirii acestor condiții, țara riscă nu doar pierderea unor sume importante, ci și penalități semnificative, într-un moment crucial pentru modernizarea economiei și a infrastructurii.
