Donald Trump este contrazis chiar de datele oficiale în ceea ce privește ajutorul furnizat Ucrainei. Deși președintele american a spus că SUA i-au ajutat mai mult pe ucraineni decât europenii, Institutul Kiel a făcut publice cifrele exacte.
Europa depășește SUA cu 24 de miliarde de euro ajutorul pentru Ucraina
În cei peste trei ani de la începutul războiului, Kievul a primit un ajutor total de 252,2 miliarde de euro, după cum arată calculele făcute până la 28 februarie 2025. Din această sumă, Europa a acordat 137,9 miliarde, iar Statele Unite au dat 114,3 miliarde. O diferență mică este însă la capitolul ajutor militar, acolo unde americanii depășesc, într-adevăr, Europa cu un miliard de euro, astfel că suma acordată de ei strict pe acest domeniu este de 64,6 miliarde de euro, așa cum precizează Kiel Institute, citat de BFMTV.
Din acele tranșe de ajutor american, cea mai mare donație a fost de 26,8 miliarde de euro și a venit în perioada octombrie-decembrie 2024, atunci când fostul președinte al SUA, Joe Biden, și-a sporit eforturile, având în vedere temerile că urmașul său, Donald Trump, nu va mai ajuta, ceea ce s-a și întâmplat. Tot din dispoziția dată de Biden, ucrainenii au primit ultimul ajutor la începutul lunii ianuarie, 480 de milioane de euro.
”Pauza recentă americană în ajutorul american creşte presiunea asupra guvernelor europene, pentru ca ele să facă mai mult, atât ca asistenţă financiară, cât şi militară”, susține Taro Nishikawa, şef al proiectului 'Ukraine Support Tracker', parte a Institutului Kiel.
Există difrențe notabile și în cadrul țărilor europene, în ceea ce privește ajutorul acordat Ucrainei. De exemplu, Franța a trimis, doar în martie, două miliarde de euro.
Institutul Kiel spune că Suedia a trimis Ucrainei ajutor în valoare de 1,1 miliarde de euro, urmată de Danemarca (690 de milioane de euro), Norvegia (610 milioane), Germania (410 milioane) și Marea Britanie (350 de milioane).
În ceea ce privește partea din PIB pe care aceste țări au alocat-o pentru ajutarea Ucrainei, cifrele sunt foarte variate. De exemplu, Estonia și Danemarca au alocat 2,3% din PIB, urmate de Lituania, cu 1,9% și de Letonia, cu 1,5%. Evident că totul depinde aici și de mărimea țării și a economiei acelei țări, iar în acest context, francezii au alocat „doar” 0,2% din PIB, deși suma dată de ei este cea mai mare, per total.
Ajutorul acestor țări europene ar putea încocui parțial sau chiar total ajutorul din partea americanilor, dacă aceste state își cresc sumele alocate Ucrainei.
„Dacă cele cinci mari ţări europene ar face tot atât cât ţările nordice sau baltice, Europa ar putea compensa pe larg ajutorul Statelor Unite, mai ales cel financiar”, susține Christoph Trebesch, principalul responsabil cu instrumentul de urmărire a acestui program.
