28 noiembrie este limita maximă până când mult-discutata lege a pensiilor speciale trebuie promulgată, conform Comisiei Europene. 231 de milioane de euro sunt în joc, iar România riscă să le piardă.
În direct la Euronews România, în cadrul emisiunii Vocile care contează, ministrul Proiectelor și Investițiilor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că, dacă nici de această dată nu reușește acest demers, trebuie să vorbim despre „decontare politică”.
Dragoș Pîslaru: „”
Dragoș Pîslaru, ministrul Proiectelor și Investițiilor Europene: „Am discutat personal cu Comisia Europeană și am pus întrebarea: Ceea ce a propus Guvernul Bolojan ne asigură jalonul de 231 de milioane de euro? Răspunsul a fost da (...) Pe mine ce mă interesează în primul rând este cum să mă asigur că iau acei 231 de milioane de euro și investim în autostrăzi, în școli, în spitale, în ce are nevoie România într-o perioadă în care avem o problemă de deficit și avem nevoie de resurse.
Pensiile speciale în sine contribuie, ele au un efect clar distrugător asupra sustenabilității. Sunt lucruri reale. Discuția despre ceea ce a avut CCR pe masă este clară despre o anumită bucățică a acestui sistem, primul pas către un sistem care să fie mai sustenabil. Se referă la pensiile magistraților.
În loc să stau să fac filozofia faptului că mi-ar trebui o reformă mult mai amplă, pe mine mă interesează: sunt capabil să facă această mică reformă simbolică și importantă în direcția bună? Și dacă o fac, să fiu conștient că obțin cei 231 de miioane de euro."
Eșecul pensiilor speciale ar trebui să ducă la o decontare politică
CSM și CCR dețin cheia în toată această discuție. Iar Dragoș Pîslaru susține că, în cazul în care CSM nu dă un răspuns într-un termen care să nu pună în pericol data de 28 noiembrie, ar însemna pur și simplu rea voință.
Dragoș Pîslaru, ministrul Proiectelor și Investițiilor Europene: „Ar trebui să ne concentrăm pe 28 noiembrie. Noi ar trebui să găsim acea formulă care este cea mai rapidă, care poate fi pusă imediat pe masă săptămâna viitoare, întoarsă înapoi în Parlament.
Ar trebui să existe o discuție cu CSM care să fie extrem de clară. Dacă au ceva de spus, să spună în 24 de ore de la momentul în care apare propunerea respectivă. Ideal, lucrurile fiind foarte clare (... ) să dea un aviz mai repede, să dea un aviz. Poate să fie negativ, nu am o problemă. Mi s-ar părea un act de rea-credință clară să îl ții mai mult de un termen de 24h sau un termen care ar putea compromite termenul de 28 noiembrie.
Deci încă lucrurile sunt fezabile, dacă lumea este de bună credință. Dacă CSM are încredere în Curtea Constituțională a României că-și face treaba, ceea ce eu sper că magistrații pot avea încredere în Curtea Constituțională, da, atunci trebuie să-și exprime instantaneu părerea, astfel încât lăsăm Curtea Constituțională să ia poziția finală și încheiem subiect. Dacă Curtea Constituțională spune că pe fond nu sunt probleme și că a fost numai o problemă pe formă, atunci jalonul se îndeplinește, pentru că avem timp să fie promulgată legea până la data de 28 noiembrie.
Dacă există tergiversări din partea CSM, din partea oricărui alt actor în societate care să ne facă să depășim termen de 28 noiembrie, pentru că există rea-voință și rea-credință, atunci intrăm într-o altă logică și da, ar trebui să existe o decontare politică clară pentru cei 231 de milioane de euro pe care îi vom pierde. Pentru că, în acest moment, ce vă pot spune este că prim-ministrul Ilie Bolojan este hotărât să punem din nou pe masă acest proiect ca să putem într-adevăr să-l trecem până la 28 noiembrie.
Ce înseamnă decontare politică? Să spună foarte clar că există o legătură directă între tergiversare sau avizare în termenul maxim de 30 de zile și pierderea acestor bani, pentru că am văzut în spațiul public la un moment dat o reacție, s-a spus că de fapt nu există o legătură între cei 231 de milioane și propunerea legislativă. A fost chiar un punct de vedere al CSM în spațiu public, care a susținut că, de fapt, reforma este deja făcută, ceea ce eu nu am văzut, o minciună mare în spațiul public.
Discuțiile mele cu Comisia Europeană a fost foarte clară pe acest subiect. Proiectul de lege, așa cum era, era un proiect care bifa condiția și necesitatea pentru că jalonul să fie considerat deplin îndeplinit. Nu suportă amânarea, am întrebat și acest lucru. Din păcate, formula din regulament este că, în șase luni de la momentul suspendării cererii de plată, trebuie să fie remediate situațiile care au dus la suspendare. Că vina este că n-a fost făcută reforma până acum șase luni, că ea nu trebuia să fie suspendată, că au fost 4 ani de zile să faci lucrul ăsta."
Pe 20 octombrie, judecătorii Curții Constituționale au decis că reforma pensiilor magistraților nu respectă Constituția, după ce sesizarea ICCJ a fost admisă. Legea este parțial neconstituțională, dar din cauza problemelor pe formă, nu pe fond, și poate fi modificată în Parlament.
