Pornind de la ideea că „fiecare boală are un miros”, un medic franco-marocan a creat un dispozitiv pentru diagnosticarea timpurie a cancerului de piele cu ajutorul inteligenței artificiale. Sistemul antrenează o serie de nanosenzori pentru a obține rezultate într-un timp cât mai scurt. L-a expus la pavilionul african de la CES, unde un radiolog a pus inteligența artificială la treabă pentru a simplifica realizarea de ecografii de sarcină.
De asemenea, un alt medic marocan a prezentat un stent ce ar putea îmbunătăți starea de sănătate a pacienților cu insuficiență cardiacă.
Dr. Nabil Mouname, fondatorul start-up-ului Sensebiotek, a declarat că firma sa dezvoltă nanosenzori alimentați cu inteligență artificială, cu scopul de a depista din timp cancerul de piele.
„Dezvoltăm un dispozitiv medical care este un nas electronic capabil de diagnosticare timpurie a cancerului până când apar simptomele.
În literatura științifică a fost stabilit faptul că fiecare boală are un miros și acest lucru a fost evidențiat de multe studii.
Metabolismul bolii eliberează compuși organici volatili prin piele, de exemplu, sau alte fluide biologice, și reprezintă o amprentă chimică unică. Așadar, obiectivul nostru este să identificăm această semnătură moleculară a bolii. Cu ajutorul dispozitivului nostru de prelevare a probelor de piele, prelevăm în spitale probe de la pacienți cu boli de piele, cancere de piele și subiecți fără cancere de piele pentru a identifica acest biomarker”, a afirmat Dr. Nabil Mouname pentru Euronews România.
Ulterior, biomarkerii sunt introduși în nanosenzori, pentru ca „nasul electronic” să acționeze.
„Punem dispozitivul de prelevare a probelor pe suprafața pielii, îl fixăm, îl ținem între 15 și 20 de minute în sala de așteptare și în momentul în care pacientul se află în fața medicului. Medicul va lua proba și o va pune în mașină pentru a obține un rezultat instant.
Sistemul de inteligență artificială se va antrena pentru a îmbunătăți nanosenzorii pentru a fi mai preciși în identificarea acestor tipuri de cancer.
Vom începe cu cancerul de piele și ne vom extinde tehnologia către alte tipuri de cancer. Așa că inteligența artificială ne va ajuta să specifice ce de fel de cancer este”, a afirmat medicul.
Dr. Nabil Mouname a mai spus că își propune să ofere acest dispozitiv medicilor de medicină generală.
„Este o metodă neinvazivă, ușor de implementat și oferă rezultate instant. Luptăm împotriva tergiversării diagnosticării deoarece, în cazul cancerului, când apar simptomele, e prea târziu”, a concluzionat el.
Medicul și-a propus să obțină sprijinul Guvernului francez pentru acest proiect, precum și să intre pe piața din Statele Unite.
Inteligența artificială, în folosul radiologilor care fac ecografii
De asemenea, dr. Saad Slimani, fondatorul start-up-ului marocan Deep echo, și-a propus să pună la treabă inteligența artificială pentru a scădea costul ecografiilor de sarcină.
„Sunt radiolog și am studiat în Maroc. În timpul pregătirii, am constat că există o lipsă de competențe chiar și în rândul experților instruiți. Medicii obstetricieni se chinuie să analizeze imagini în cazul ecografiilor.
Un medic specializat în medicină generală trebuie să consulte femei însărcinate la rândul lui.
Tehnologia noastră este axează pe ecografie de sarcină. Întreaga tehnologie este despre automatizarea de a genera rapoarte având la bază ecografiile de sarcină. Acest lucru le va permite medicilor să acționeze mai rapid și le va permite mamelor să se scaneze singure acasă”, a spus Saad Slimani, pentru Euronews România.
Fondatorul start-up-ului a propus ca ecografiile de sarcină să poată fi făcute chiar și de asistente medicale, iar apoi analizele sunt verificate de un sistem un inteligență artificială.
„Colaborăm cu Ministerul marocan al Sănătății, iar problema pe care o întâmpină este că dețin dispozitivele, dar nu au suficienți doctori. Așa că ce am făcut cu ei a fost să formăm moașe și asistente medicale care nu sunt medici să facă ecografii. Îi învățăm în mai puțin de o oră. Apoi trimitem o înregistrare video a analizei în softul nostru care o analizează și trimite înapoi un raport.
Un API costă câțiva cenți. Când folosești un API costă câțiva cenți pentru o analiză. Ori, când te duci la doctor în Statele Unite, costă cel puțin 250 de dolari pentru întreaga scanare”, a mai spus el.
Stentul care ar putea ameliora viața persoanelor cu insuficiență cardiacă
Tot la pavilionul african l-am găsit și pe dr. El Azouzi Youssef, creatorul start-up-ului Aorto Medical. A prezentat un stent menit să îmbunătățească starea de sănătate a persoanelor cu insuficiență cardiacă.
„Acest stent de modulare a fluxului este conceput pentru jumătate din populație cu insuficiență cardiacă. Există două tipuri principale de insuficiență cardiacă.
Una se numește insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție redusă. Acest dispozitiv nu va fi potrivit pentru că, probabil, va agrava situația pentru că limităm fluxul sanguin. Dar studiile recente arată că pentru cealaltă categorie de insuficiență cardiacă cu fracție de ejecție păstrată, creșterea tensiunii arteriale în aortă ajută cu adevărat pacientul.
Stentul este cât degetul meu. Pentru mulți oameni care suferă de insuficiență cardiacă, aceasta face treaba pe care o face o pompă de inimă artificială la un 20% din cost și nu necesită nicio baterie, nicio reîncărcare, nicio înlocuire a bateriilor la fiecare 12 ore”, a afirmat medicul.
Azouzi Youssef a mai precizat că stentul costă aproximativ 20.000 de dolari, un preț considerabil mai mic decât cel al unei pompe cardiace artificiale.
„Am studiat că rinichii au un rol uriaș în evoluția insuficienței cardiace și dacă dau suficient sânge rinichilor, atunci voi putea să rezolv problema ineficienței cardiace. Acest stent este proiectat să coste aproximativ 20.000 de dolari. Cu operație, ar costa aproape 35.000 de dolari.
Dar o pompă cardiacă artificială costă în prezent în SUA aproximativ 200.000 de dolari, inclusiv operația. Așadar, avem în vedere reducerea costurilor de aproximativ cinci ori”, a menționat el.
Medicul a mai spus că stentul a fost realizat în urma unei investiții de 950.000 de dolari, însă își propune să mai strângă 500.000 de dolari pentru a putea începe testele clinice.
