In ultimii opt ani, românii au trăit peste posibilități, după cum reiese din datelele Ministerului de Finanțe. Asta pentru că deficitul bugetar a depășit pragul de 3%, adică nivelul de alertă stabilit de Comisia Europeană. Și nici în acest an România nu pare să redreseze nivelul deficitului, ceea ce poate echivala cu pierderea fondurilor europene. Jurnalistul Euronews Gabriel Bălașu vine cu detalii.
Gabriel Bălașu, jurnalist Euronews: "România s-a întins mai mult decât i-a permis plapuma. Iar acest lucru s-a văzut în evoluția deficitelor, chiar și când țara noastră era numită “tigrul europei”. Adică am accelerat, dar cu frâna de mână trasă. Creșterea economică a fost bazată pe consum, nu pe investiții.
Vedem acum pe ce se bazează Guvernul: economia va crește cu 3,4%, produsul intern brut al României ar ajunge la 350 de miliarde de euro, inflația va coborî la 4,5%, iar salariul mediu net va fi de peste 4.700 de lei. Sunt cifrele Comisiei Naționale de Prognoză."
România cheltuie mai mult decât produce
Gabriel Bălașu, jurnalist Euronews: "Însă cheltuim mai mult decât producem. În jumătate din ultimii 18 ani am depășit ținta de deficit. Și ajungem la proiecțiile făcute de Ministerul Finanțelor. În condițiile în care colectarea la bugetul Statului rămâne sub așteptări, deficitul va fi peste 3%, ținta stabilită de Comisia Europeană. Iar depășirea acesteia se traduce prin posibilitatea de a pierde finanțarea din fonduri europene.
România a atras peste 9 miliarde de euro, prin PNRR. O parte sunt prefinanțări, la care se adaugă două cereri de plată. Aproape 3,8 miliarde de euro din prefinanțări, iar restul din fonduri nerambursabile și împrumuturi. Comisia Europeană a constatat că doar 15% din țintele și jaloanele stabilite au fost îndeplinite de România. Iar cererea de plată numărul 3 a fost întârziată de de reforma pensiilor speciale. Întârzierile sunt mari, iar banii de investiții pot fi pierduți, dacă nu se fac în termenul-limită. Adica restul de 20 de miliarde
În concluzie, avem bani europeni la dispoziție, dar nu facem reforme. În schimb, datoriile cresc. Și le plătim cu toții. În anii 90, datoria pe cap de locuitor era aproape 0 în 1990. În 1995 a ajuns la 72 de lei. În 2000, deja eram la nivelul de peste o mie de lei. Iar până în 2022 a ajuns la 35 de mii de lei. Adică de la 30 de dolari în 2000, la peste 8000 de euro în prezent. Iar din 2026, România va finanța aceste deficite din bani proprii, fără ajutor european."
