Ilie Bolojan a anunțat ce a discutat cu reprezentanții Comisiei Europene

Ilie Bolojan, premierul României: „Principalele subiecte au fost legate de accesarea fondurilor europene, de bugetul României, de încadrarea în traiectoria deficitului și în aspectele care țin de viitorul exercițiu financiar pe componenta de coeziune și de competitivitate. Această inițiativă are în vedere susținerea prin creditări suplimentare, prin Banca Europeană de Investiții, prin băncile din fiecare țară care sunt la granița de est a UE, a companiilor private, în așa fel încât, prin aceste credite care vor fi acordate în anii următori, prin fondurile de coeziune, prn toate programele pe care le derulăm, să avem regiuni de graniță mai bine dezvoltate, să avem mai multe locuri de muncă și mai multe oportunități în estul Europei.

Pentru România și pentru Guvern, în afară de regiunea de nord-vest care este mai dezvoltată, sunt foarte importante cele două regiuni care ar urma să beneficieze de acest nou program al UE: regiunea de nord-est și cea de sud-est, unde, din cauza deficitului de infrastructură, distanței mai mari față de granița de vest, avem o dezvoltare mai redusă decât în zonele urbane sau în vestul României, avem o depopulare mai mare. Acest program, alături de celelalte pe care le desfășurăm din bugetele naționale, sau din prograul SAFE, pe partea de infrastructură duală, vine să completeze pachetul de măsuri pentru dezvoltarea economică a acestor zone.

Am avut trei întâlniri. Cu doamna vicepreședinte Roxana Mînzatu, în primul rând, am discutat despre portofoliile și proiectele care țin de responsabilitatea dânsei, despre finanțarea prin Fondul Social European și i-am mulțumit pentru sprijin. Din acest fond, pe componenta de asistență medicală, sunt cofinanțate spitalele pe care România le are în investiții, cele care nu sunt în PNRR și, în zilele următoare, se vor finaliza toate documentațiile în așa fel încât să se poată asigura fluxul de plăți pentru ca aceste spitale să fie terminate anul acesta.

Am discutat și despre proiectele pe care Guvernul și le-a asumat prin PNRR și prin celalalte programe care țin de acest domeniu. Sunt două proiecte importante: cele care țin de susținerea comunităților defavorizate, prin centrele sociale care trebuie dezvoltate în lunile următoare și programul care înseamnă recalificarea forței de muncă, ce este derulat prin ANOFM. Cele două vor fi prioritare în lunile următoare.

Întâlnirea cu Valdis Dombrovskis a fost calată pe problemele care țin de bugetul se stat, de deficite, de absorbția de fonduri europene. Aici am discutat de provocările care țin de bugetul pe anul acesta, care este într-o fază avansată. O importantă provocare va fi partea de investiții. Anul acesta vom avea un vârf de investiții, în principal datorită fondurilor europene, prin PNRR, care trebuie absorbite până la finalul lunii august.

Aici avem o componentă de aproximativ 10 milioane de euro - parte grant, aproape 50%, parte împrumut - pe care trebuie să-i absorbim. Va fi o presiune importantă să ne menținem atât o componentă de investiții mare, care să asigure finalizarea acestor proiecte, dar și continuarea lucrărilor din celelalte proiecte care sunt finanțate sau din alte axe pe fonduri europene sau din bugetele naționale, dar în același timp, având un buget de investiții mare care va fi peste 7%, din care 3,6-3,7% reprezintă proictele prin PNRR, o reducere de deficit.

Am conformat încă o dată cu comisarul pentru economie că România va urmări, anul acesta, o țintă de deficit care să se apropie de 6% și că vom respecta angajamentele pe care ni le-am luat pentru a corecta traiectoria de deficit. Așa cum am constatat, în aceste zile când România a contractat împrumuturi cu dobânzi reduse față de anul trecut, aceasta este direcția pe care trebuie să o urmăm ca să ne reducem costurile dobânzilor, să menținem absorbția de fonduri europene și să punem în practică măsurile de ralansare.

Înainte de eveniment, am avut o întâlnire cu doamna președinte Ursula von der Leyen, în care am discutat aceste aspecte generale, dar și aspecte punctuale care țin de PNRR, SAFE și aspectele care țin de bugetele viitoare, axate atât pe componenta de competitivitate, dar și pe cele două componente tradiționale: cea de coeziune și cea de fonduri pentru agricultură.

Pentru a face absorbția din PNRR, sunt câteva condiții pe care trebuie să le respectăm pentru a atrage cele peste 10 miliarde de euro. Mai întâi, să îndeplinim jaloanele pentru care România s-a angajat să le îndeplinească. Asta înseamnă că avem reforme de făcut și măsuri de luat. Trebuie să recunoaștem că, pe această zonă, avem întârzieri din anii trecuți, pe care trebuie să le recuperăm în următoarele șase luni, astfel încât bani care urmează să fie eliberați să poată fi eliberați de Comisia Europeană, condiția fiind îndeplinirea acestor jaloane. Avem în curs o cerere de plată de 2,6 miliarde de euro pentru a cărei închidere trebuie să clarificăm două jaloane importante: cel care ține de pensiile pentru magistrați și jalonul de decarbonizare.

În ceea ce privește reforma pensiilor magistraților, am prezentat situația în care se regăsește România și anume că, în zilele următoare, va fi promulgată legea care reglementează reforma pensiilro magistraților și va fi publicată în Monitorul Oficial, moment în care vom comunica Comisiei îndeplinirea sută la sută a acestui jalon. Am avut un termen de îndeplinire care era la sfârșitul lunii noiembrie 2025.

Cu toate că Guvernul a promovat proiectul de act normativ până la termenul respectiv, datorită contestării acestui proiect, datorită amînărilor de la CCR, am fost în situația în care nu a putut fi promulgat și publicat în Monitor până la termenul respectiv. Ca atare, Comisia a apreciat eforturile mari pe care le-am făcut pentru a corecta această nedreptate, pentru a pune în practică acest angajament pe care și l-a luat România și am încredere că, după ce vom comunica toate documentele care țin de acet jalon, vom primi un răspuns până la jumătatea lunii martie, care sper să fie favorabil. Asta înseamnă că, atunci când ai de îndeplinit un jalon, dacă l-ai îndeplinit în totalitate, primești întreaga sumă iar dacă l-ai îndeplinit parțial, proporțional cu gradul de îndeplinire, poți să ai o corecție. Speranța mea este că vom recupera cea mai mare parte a acestor bani. Este o sumă importantă din care putem să finalizăm un spital sau să facem proiecte importante.

Al doilea jalon care are efect în această cerere este cel de decarbonziare. În anii trecuți ar fi trebut să facem schimbări importante în zona de producție de energie, fără să ne reducem capacitatea de producție de energie la nivel de țară. Ar fi trebuit să ne reducem capacitatea de producție pe cărbune, pentru că producția pe cărbune este una energofagă, una care poluează și, datorită certificatelor de carbon, este astăzi ineficientă. Și datorită formării prețului pe piața de energie zilnic, crește prețul energiei datorită modului marginal prin care se formează acest preț. Și înlocuirea acestor centrale pe cărbune cu alte centrale. De exemplu, centrale pe gaz, pe panouri fotovoltaice sau alte surse. Din păcate, datorită faptului că nu s-a reușit acest lucru, suntem în situația în care, la termenele asumate, nu am redus această capacitate de producție de cărbune și să o înlocuim cu altceva, dar în termeni reali, nici nu putem de pe o zi pe alta. De exemplu, centrala de la Craiova ar fi trebuit trecută de pe cărbune pe gaz, dar nefinalizând aceste lucrări, avem aceeași situație și la Arad, și la Constanța, dar acolo lucrurile sunt foarte avansate și, anul acesta, cele două vor deveni operaționale, iar la Craiova ne va mai trebui cel puțin un an-doi până vom avea o sursă eficientă de energie care să producă gigacaloria la un preț normal.

Vom veni cu propuneri săptămâna viitoare în așa fel încât, prin măsurile pe care le adoptăm, să așezăm acest jalon în noi coordonate care țin cont de aceste noi realități. Pe de altă parte, să putem accesa această finanțare de 2,5 miliarde de euro, care este ultima cerere de plată depusă de România.

Am discutat despre modul în care se derulează SAFE. Echipele ministerelor care sunt beneficiare sunt acum în negocieri cu parteneri privați, cu celelalte state, în așa fel încât, până la finalul lui mai, când trebuie să avem un tablou exact al modului în care vom face aceste achiziții, să putem să închide lucrurile. Componenta cea mai importantă, care este pe zona de nord-est, de exemplu cea de infrastructură mixtă dual-civilă să poată să se deruleze normal în anii următori. Unele tronsoane sunt contractate, unele sunt în fază avansată de licitație. Asta însemnă că, pe cele două capete de autostradă de la Pașcani, prin Suceava, spre Siret și de la Pașcani spre Ungheni, prin Iași, vom fi în situația în care, cel mai târziu în toamna acestui an, ar trebui să începem toate lucrările."

Bani pentru zonele din estul Uniunii Europene

Ursula von der Leyen: „Mai devreme, săptămâna asta, am fost cu unii dintre voi la Kiev, pentru a marca o teribilă aniversare de patru ani de război și, cu această invazie, lumea s-a schimbat peste noapte. A fost un apel de trezire pentru toată Europa și cel mai mare apel de trezire a fost resimțit de-a lungul frontierelor estice și datorăm o mare recunoștință acestei zone. Comunitățile de pe frontierele estice ne țin Europa în siguranță. Știu că mulți au plătit un preț mare, deasupra impactului psihologic al unui război în apropiere. Rusia a divizat comunități, a avut un impact asupra economiilor, turismului, iar oamenii s-au confruntat zilnic cu riscuri, migrație, atacuri hibride și altele. De la începutul războiului, am fost de partea comunităților de la frontiera estică. Astăzi vom face un plas înainte în planul nostru de a ne întări zona de frontieră. E vital să ajutăm aceste comunități.

Voi insista asupra a trei aspecte esențiale: în primul rând, dublarea eforturilor în materie de securitate și apărare; în al doilea rând, deblocarea unor investiții masive noi pentru a stimula creșterea economică; și, în sfârșit, valorificarea potențialului activelor și comunităților locale.

Primul meu punct se referă la dublarea eforturilor în domeniul securității și apărării. Comunitățile și economiile au nevoie de securitate și stabilitate pentru a prospera. Acest lucru este deosebit de important de-a lungul frontierelor noastre estice. Europa a făcut deja pași istorici în direcția construirii unei uniuni de apărare.

Vom mobiliza până la 800 de miliarde de euro până în 2030, pentru eforturile de apărare. Și avem foaia de parcurs pentru pregătirea în domeniul apărării 2030. Aceasta stabilește obiective clare și termene măsurabile.

Dar mesajul meu de astăzi este că Europa se concentrează, de asemenea, asupra securității frontierelor estice. Pentru că securitatea voastră este vitală pentru întreaga Europă. Aproape două treimi din cele 150 de miliarde de euro disponibile prin SAFE, programul nostru comun de achiziții, sunt alocate provizoriu celor opt țări de frontieră. Inițiativele emblematice paneuropene, precum Eastern Flank Watch și Drone Defence Initiative, vor contribui la securizarea regiunilor de frontieră estice. Iar noul nostru plan de acțiune privind dronele va aborda amenințările la adresa securității, de la drone la baloane neautorizate.

Investim miliarde în mobilitatea militară în regiunile de frontieră. Astfel încât trupele și echipamentele să poată fi desfășurate mai rapid. Și vom tripla finanțarea la frontiere pentru a asigura securitatea acestora.

În plus, țările de la frontiera estică își aduc contribuția. Summitul de la Helsinki, convenit anul trecut între opt state est-europene, va consolida securitatea regională. Dragă Evika, dragă Ilie, dragă Inga, dragă Kristen, știu că Estonia, Letonia, Lituania și România dau, de asemenea, un exemplu excelent, pentru că ați intensificat investițiile în apărare și mobilitate militară. Toate aceste măsuri contribuie la îmbunătățirea securității, dar ele sporesc și competitivitatea noastră, creează locuri de muncă și o infrastructură mai bună.

Polonia, de exemplu, dezvoltă o vale a dronelor în sud-est. Această zonă va fi un important angajator, iar produsele sale vor stimula și apărarea regională. Sau să luăm exemplul Lituaniei, care construiește o bază militară în apropierea frontierei cu Belarus. Datorită finanțării din partea Băncii Europene de Investiții, această bază va găzdui aproape 5 000 de militari și civili. Ea va stimula economia locală și, mai ales, va consolida linia de front cu Belarus. Cu inițiative de acest gen, putem transforma provocările în oportunități. Putem proteja și stabiliza regiunile noastre de frontieră și vom pune bazele unei prosperități durabile.

Acest lucru mă duce la al doilea punct. Un mediu mai sigur ne poate ajuta să atragem noi investiții. Regiunile de frontieră dispun de resurse importante, cu pădurile lor, sectorul agricol puternic și disponibilitatea materiilor prime esențiale. Și știm că aceste regiuni au o populație rezilientă și o forță de muncă de calitate. Dar războiul în curs înseamnă că investitorii au nevoie de asigurări. Soluția noastră este EastInvest – un mecanism de finanțare în valoare de 20 de miliarde de euro. Conceput special pentru regiunile de frontieră, acesta reunește unele dintre cele mai mari surse de finanțare publică și privată din Europa. Printre acestea se numără Banca Europeană de Investiții și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Investițiile publice sunt completate de băncile din sectorul privat și de creditorii naționali. EastInvest va oferi împrumuturi țintite în următorii doi ani. Aceste împrumuturi vor exploata potențialul regiunii, cu proiecte în domeniul energiei regenerabile, agriculturii și silviculturii. Se vor crea noi locuri de muncă și noi oportunități economice. Vedem deja câteva exemple excelente. Letonia a dezvoltat o industrie a fibrei optice în sud-estul țării. De aici sunt exportate în întreaga lume produse de cea mai înaltă calitate pentru medicină și știință. România va produce medicamente esențiale într-un nou centru de cercetare din Iași. Această fabrică de înaltă tehnologie va produce vaccinuri și antibiotice inovatoare. Sau fabrica de magneți de ultimă generație din Estonia, situată în orașul de frontieră Narva. Aici se fabrică produse de vârf la nivel mondial pentru sectorul tehnologiilor curate. Aceste proiecte demonstrează că putem crea un nou impuls și putem valorifica întregul potențial al comunităților noastre de frontieră.

Comunitățile puternice sunt ingredientul cheie final al pachetului nostru. Cu sprijinul adecvat, Europa poate contribui la protejarea viitorului acestora. Și acesta este al treilea punct al meu – cum putem valorifica potențialul resurselor și comunităților locale. Deci, dispunem de instrumente financiare puternice pentru a investi în aceste regiuni, de la politica de coeziune la politica agricolă comună. Iar noul nostru plan va asigura că fiecare cent poate fi cheltuit acolo unde este nevoie.

Am flexibilizat deja finanțarea din fondul de coeziune. Și putem vedea diferența. Există, de exemplu, un nou serviciu transfrontalier de asistență medicală, gestionat de Polonia și Lituania și sprijinit de Europa. Acest serviciu face screeningul mult mai accesibil pentru cei care nu pot călători.

De asemenea, investim în perfecționarea competențelor digitale. Astfel, comercianții locali pot utiliza fondurile de coeziune pentru a-și moderniza instrumentele. Cu planul de astăzi, putem construi un viitor mai prosper pentru regiunile de frontieră din est. Și acestea pot fi o sursă de inspirație pentru restul Europei.

Toate zonele noastre de frontieră sunt unice. Fiecare dintre ele se confruntă cu provocări imense. Dar dacă ne unim forțele și ne canalizăm eforturile, putem schimba lucrurile și consolida aceste comunități. Și acesta este obiectivul planului de astăzi: să colaborăm pentru a valorifica întregul potențial al regiunilor noastre de frontieră din est. Vă mulțumesc. Trăiască Europa!"

Răspunsul privind banii PNRR va veni în martie

Ursula von der Leyen a apreciat reformele adoptate de Guvern. În legătură cu PNRR, premierul a prezentat situația actuală privind jaloanele legate de pensiile magistraților și de decarbonizare. S-a convenit că vor analiza solicitările noastre, în vederea deciziei finale a Comisiei privind cererile de plată 3 și 4. În prima parte a lunii martie vom avea un răspuns.

Premierul a prezentat și progresele în implementarea programului SAFE, precum și aprecierea față de instrumentele financiare pe care Comisia le dezvoltă și le pune la dispoziția statelor membre pentru dezvoltarea propriilor industrii de apărare.

Ilie Bolojan a salutat inițiativele legate de dezvoltarea și reziliența economică pentru statele membre de pe flancul estic.

Președinta CE a apreciat că ne menținem pe traiectoria bugetară pentru reducerea deficitului, modul în care implementăm SAFE, precum și eforturile pentru propunerea proiectelor pe EastInvest.

Ilie Bolojan s-a întâlnit la Bruxelles cu Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene

Absorbția fondurilor din PNRR a reprezentat tema centrală a discuțiilor dintre premierul Ilie Bolojan și Roxana Mînzatu. Deblocarea fondurilor europene este o prioritate pentru România, în contextul provocărilor legate de îndeplinirea jaloanelor și de ritmul de implementare a proiectelor.

În cadrul întâlnirii s-a discutat despre necesitatea accelerării reformelor și a investițiilor asumate prin PNRR. Pentru proiectele care nu vor mai putea fi realizate în forma actuală, autoritățile vor căuta alternative de finanțare din alte surse, astfel încât obiectivele importante să poată fi duse la capăt.

Premierul a precizat că obiectivul imediat este deblocarea fondurilor europene, iar săptămâna viitoare Guvernul își propune să finalizeze discuțiile privind bugetul național.

Înainte de discuția cu Roxana Mînzatu, premierul Bolojan a vizitat consulatul de la Bruxelles unde a vrut să afle cum se desfășoară activitatea.

VEZI GALERIA

6 imagini