După anunțul premierului Bolojan privind reforma pensiilor speciale se preconizează două schimbări majore pentru magistrați. Vorbim despre creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și schimbarea modului de calcul a pensiei. Cele mai recente date oficiale arată că aproape 5.700 de foști magistrați primesc în acest moment pensii speciale iar valoarea medie a pensiei este de 25.258 de lei pe lună.
Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a vorbit la „Vocile care contează” despre acest subiect.
„Aici, după experiențele mele de 10 ani fost judecător, pot să vă spun cu toată convingerea faptul că în elaborarea unei legi trebuise respectate aspectele de procedură în adoptarea legii în legiferare să nu existe o neconstituționalitate de procedură. Dacă de exemplu se urmează calea normală în elaborarea legii, trebuie respectată ordinea, cvorumul de ședință, toate avizele, consultările necesare. De multe ori viciile acestea de procedură duc la declararea legii ca neconstituțională. Sigur că trebuie consultat CSM-ul. Există un principiu pe care noi îl tot evocăm al colaborării loiale dintre puterile autorităților statului. Toate aceste chestiuni trebuie avute în vedere și respectate.
Se pune problema de fond. Aceasta are două aspecte mai sensibile – vârsta de pensionare și cuantumul pensiei. Eu eram judecător la prima decizie privind această problemă sensibilă. Niciodată nu s-a discutat despre vârsta de pensionare în problemele de neconstituționalitate. Aici este o problemă de opțiune e legiuitorului. În Constituție nu spune că judecătorul trebuie să se pensioneze la 25 de ani vechime. Deci problema vârstei, în opinia mea, nu pune în discuție vreo neconstituționalitate.
Ce s-a discutat în deciziile precedente – cuantumul pensiei. Magistrații, pe timpul în care activează, au multe incompatibilități, interdicții, restricții etc. Și atunci la nivel european se spune că aceste incompatibilități trebuie compensate printr-o pensie cât mai apropiată de salariu, care să asigure confortul vieții de după ieșirea din profesie. Astăzi când vorbim este 80% din salariul brut. Se propune 70% din salariu net. Mi se pare nefiresc faptul că unii magistrați au folosit legea speculativă în folosul lor, ajungând să aibă în ultima luna, ultimele luni de serviciu, salarii cu sporuri foarte mari”, a spus Tudorel Toader.
Draftul proiectului de modificare a pensiilor magistraților
Draftul proiectului de modificare a pensiilor magistraților prevede că judecătorii și procurorii, dar și judecătorii de la Curtea Constituțională, cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 65 de ani.
De asemenea, cuantumul net al pensiei nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
În plus, în baza de calcul pentru stabilirea pensiei magistraților nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decât cea avută în considerare la stabilirea dreptului de pensie.
Proiectul propune modificarea unor articole din Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cele mai importante fiind următoarele:
* Art. 211, alin. (1): 'Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani realizată numai în aceste funcții, se pot pensiona la împlinirea vârstei de 65 de ani și pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor permanente avute în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării'.
* Art. 211, alin. (3): 'De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de sistemul public de pensii, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Curtea Constituțională și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1) cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, din care între 20 și 25 de ani realizată numai în aceste funcții, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală de 25 de ani în aceste funcții. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării'.
* Art. 211, alin. (4): 'În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade decât cea avută în considerare la stabilirea dreptului de pensie, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent sau pentru care nu au fost reținute contribuții de asigurare socială'.
* Dispoziții tranzitorii: '(1) Persoanele prevăzute la art 211, alin. (1) din Legea nr. 303/2022, cu modificările și completările ulterioare, cărora le-au fost emise decizii de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se consideră că îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a beneficia de pensia de serviciu în cuantumul stabilit prin aceste decizii potrivit reglementărilor în temeiul cărora au fost emise. (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și persoanelor care au decizii de pensionare emise după data intrării în vigoare a prezentei legi în baza unor cereri înregistrate la casele de pensii până la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum și celor care îndeplinesc condițiile de pensionare până la data intrării în vigoare a prezentei legi, indiferent de momentul la care vor înregistra cererile la casele de pensii'.
Draftul mai stipulează modificări ale unor articole din: Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu; Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal; Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice; Legea nr. 361/2023 privind personalul Curții Constituționale.
Astfel, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, precum și tehnicienii criminaliști din cadrul parchetelor, cu o vechime totală în muncă de cel puțin 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani în specialitate, pot beneficia de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare, în cuantum de 55% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 60 de luni consecutive de activitate înainte de data pensionării.
Și în cazul lor, cuantumul net al pensiei nu poate fi mai mare de 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data
pensionării.
Aceleași prevederi se aplică și în cazul magistraților-asistenți și personalului de specialitate juridică asimilat acestora de la Curte Constituțională.
