Guvernul condus de Luca Niculescu a primit marți votul de învestitură al Parlamentului. Printre membrii noului Cabinet se numără însă și politicieni care au fost implicați, de-a lungul timpului, în controverse privind integritatea. Marian Neacșu, Ștefan-Radu Oprea, Radu Marinescu și Florin Barbu au în trecut condamnări, dosare penale, acuzații de plagiat sau controverse legate de acordarea unor subvenții europene.
Situațiile juridice ale celor patru miniștri sunt diferite. Marian Neacșu a fost condamnat definitiv pentru conflict de interese, dar ulterior a fost reabilitat.
Ștefan-Radu Oprea a fost vizat de un dosar penal în care nu a fost condamnat. Radu Marinescu respinge acuzațiile de plagiat formulate în legătură cu teza sa de doctorat, iar Florin Barbu a fost implicat în controversa subvențiilor pentru recoltarea stufului din Delta Dunării.
Marian Neacșu, ministrul de Interne, condamnat definitiv pentru conflict de interese
Marian Neacșu, numit vicepremier și ministru al Afacerilor Interne în Guvernul Luca Niculescu, a fost condamnat definitiv în februarie 2016 de Înalta Curte de Casație și Justiție la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese.
Condamnarea a fost pronunțată după ce Neacșu și-a angajat fiica la biroul său parlamentar.
Potrivit Agerpres, cazul a provocat controverse și în decembrie 2021, când PSD l-a propus pe Marian Neacșu pentru funcția de secretar general al Guvernului.
La momentul respectiv, fostul lider USR Dacian Cioloș a criticat nominalizarea, susținând că numirea unei persoane condamnate pentru conflict de interese afectează încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
Marian Neacșu a fost însă reabilitat juridic. Potrivit aceleiași, reabilitarea acestuia a intervenit în august 2019.
Marian Neacșu, despre criticile privind numirea la Interne: „Să se pronunțe oamenii care mă cunosc”
Controversa a revenit în atenția publică odată cu nominalizarea sa la conducerea Ministerului Afacerilor Interne. Luni, 19 octombrie 2026, după audierea în comisiile parlamentare, Marian Neacșu a fost întrebat cum răspunde criticilor privind posibilitatea ca o persoană condamnată și ulterior reabilitată să conducă instituția care coordonează Poliția Română.
Ministrul a invocat experiența acumulată în administrație și în Parlament, susținând că activitatea sa îl recomandă pentru această funcție.
„Eu cred că experiența mea administrativă dovedită în acești 30 de ani de când activez în spațiul public este un lucru extrem de important”, a declarat Marian Neacșu, potrivit Agerpres.
Acesta a precizat că a deținut funcții de conducere în Camera Deputaților și că face parte din Guvern din anul 2021.
„Aș prefera ca despre mine, așa cum fac și eu, să se pronunțe oamenii care mă cunosc”, a adăugat Neacșu.
Nominalizarea sa a primit aviz favorabil în comisiile parlamentare de specialitate, cu 21 de voturi pentru și 15 împotrivă.
Ștefan-Radu Oprea, ministrul Apărării, vizat de un dosar de evaziune fiscală și spălare de bani
Ștefan-Radu Oprea, numit ministru al Apărării Naționale, a fost implicat într-un dosar penal de evaziune fiscală și spălare de bani. Potrivit informațiilor publicate de HotNews, Oprea a fost trimis în judecată în 2016, într-un dosar care viza presupuse operațiuni financiare fictive realizate prin intermediul unor societăți comerciale.
În februarie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat nereguli în rechizitoriu și a solicitat procurorilor remedierea acestora.
Ulterior, în martie 2016, dosarul a fost restituit Parchetului.
Dosarul lui Ștefan-Radu Oprea a fost clasat în 2018
Potrivit informațiilor publicate de Libertatea, dosarul a fost clasat în 2018, după ce cauza fusese restituită procurorilor. Informațiile publicate anterior în presă arată că Oprea ar fi primit o sancțiune administrativă, fără să fi fost condamnat penal.
Într-o declarație din 28 iulie 2025, Ștefan-Radu Oprea a respins însă informațiile potrivit cărora ar fi fost sancționat penal.
„Niciodată nu am fost sancționat și nu am plătit vreo amendă penală”, a declarat acesta, potrivit Agerpres.
Oprea a explicat că dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție, unde judecătorii au pronunțat două hotărâri, în fond și în contestație. Potrivit ministrului, instanța a dispus desființarea actelor de urmărire penală și restituirea cauzei la Parchetul General. Ulterior, procurorii ar fi stabilit că nu se impune emiterea unui nou rechizitoriu și trimiterea sa în judecată.
„În cazierul meu judiciar nu apare mențiunea unei condamnări, reabilitări sau prescripție a răspunderii penale”, a mai precizat Oprea.
Acesta a susținut că nu a fost condamnat și că informațiile apărute în spațiul public au fost interpretate eronat. În același context, liderul PSD Sorin Grindeanu a declarat că a discutat cu Oprea despre situația sa juridică și că acesta i-a comunicat că are cazierul fiscal curat.
Radu Marinescu, ministrul Justiției, acuzat de plagiat în teza de doctorat
Radu Marinescu, ministrul Justiției, a fost acuzat în ianuarie 2026 că ar fi plagiat o parte semnificativă din teza sa de doctorat în Drept, susținută în anul 2009 la Universitatea din Craiova. Acuzațiile au fost formulate într-o investigație realizată de jurnalista Emilia Șercan și publicată de PressOne.
Potrivit investigației, 140 dintre cele 247 de pagini ale lucrării ar conține pasaje copiate fără citarea corespunzătoare a surselor. În urma dezvăluirilor, Comisia de Etică a Universității din Craiova a decis să analizeze sesizările referitoare la lucrarea ministrului.
Conform Agerpres, comisia s-a întrunit pe 16 ianuarie 2026 într-o ședință extraordinară și a hotărât deschiderea unui dosar de analiză.
Sesizările au fost înregistrate cu numerele 56/13.01.2026 și 76/14.01.2026.
Ancheta privind acuzațiile de plagiat nu a fost finalizată după mai multe luni
La două luni de la deschiderea dosarului, Comisia de Etică a Universității din Craiova nu finalizase analiza acuzațiilor de plagiat. Potrivit Edupedu, președintele comisiei, Sorin Enache, a confirmat în martie că dosarul era încă în lucru și că un raport detaliat urma să fie publicat după finalizarea analizei.
Regulamentul-cadru de funcționare a comisiilor de etică universitară prevede un termen de 45 de zile calendaristice pentru pronunțarea unei hotărâri motivate. Același regulament precizează însă că depășirea termenului nu duce la pierderea dreptului comisiei de a analiza sesizarea.
În august 2026, Edupedu relata că instituția nu se pronunțase nici după mai mult de 31 de săptămâni de la deschiderea dosarului, fiind cea mai lungă analiză de acest tip desfășurată de comisia universității.
Radu Marinescu a declarat că situația tezei sale este în continuare analizată și că problema trebuie clarificată din perspectivă academică. Ministrul a respins în repetate rânduri acuzațiile de plagiat, susținând că lucrarea sa a respectat standardele academice aplicabile la momentul elaborării.
Până la momentul redactării acestui articol, nu a fost identificată o hotărâre definitivă a Comisiei de Etică prin care acuzațiile de plagiat să fi fost confirmate.
Florin Barbu, ministrul Agriculturii, și scandalul subvențiilor pentru stuful din Delta Dunării
Florin Barbu, ministrul Agriculturii, a fost implicat în scandalul subvențiilor europene pentru recoltarea stufului din Delta Dunării, după ce două firme care au solicitat fonduri au fost asociate cu familia lui Paul Stănescu, fostul secretar general al PSD.
În centrul scandalului s-au aflat și modificările legislative care au făcut posibilă acordarea subvențiilor pentru recoltarea stufului. Proiectul de lege, depus în februarie 2021, a fost inițial respins de Senat, însă a suferit schimbări majore după ce a ajuns în Camera Deputaților.
În Comisia pentru Agricultură, condusă la acea vreme de Florin Barbu, textul inițial a fost înlocuit cu prevederi care permiteau acordarea subvențiilor pentru stuful din Delta Dunării. Legea a fost adoptată în mai 2023.
Subvenții de peste cinci milioane de euro și o anchetă a Parchetului European
La Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a fost depusă o cerere de subvenționare pentru aproximativ 36.000 de hectare de stufăriș din Delta Dunării, valoarea fondurilor solicitate fiind estimată la peste cinci milioane de euro.
În centrul scandalului s-a aflat și una dintre firmele care au solicitat subvențiile, asociată cu Ștefan Stănescu, fiul fostului secretar general al PSD, Paul Stănescu.
Cazul a intrat și în atenția Parchetului European, condus de Laura Codruța Kövesi, care a deschis o anchetă privind posibile nereguli în acordarea fondurilor europene pentru recoltarea stufului.
Florin Barbu a dispus verificări privind legalitatea subvențiilor
În ianuarie 2024, ministrul Agriculturii a anunțat că a trimis Corpul de control la APIA pentru verificarea legalității acordării subvențiilor. Potrivit Agerpres, Florin Barbu a solicitat ca din echipa de verificare să facă parte și inspectori Antifraudă.
Ministerul Agriculturii a explicat că posibilitatea finanțării activităților de paludicultură, respectiv recoltarea stufului, fusese analizată în cadrul elaborării Planului Național Strategic 2023–2027.
Instituția a susținut că acest tip de sprijin este acordat și în alte state membre ale Uniunii Europene, precum Austria, Franța, Lituania și Suedia.
De asemenea, Ministerul Agriculturii a arătat că recoltarea stufului poate avea beneficii economice și de mediu, inclusiv prin producerea de biomasă și conservarea biodiversității.
Controversa a revenit în atenția publică în timpul audierilor parlamentare pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu, când Florin Barbu a fost întrebat din nou despre subvențiile pentru stuf și despre legăturile beneficiarilor cu familia fostului lider PSD Paul Stănescu.
Informațiile disponibile confirmă existența anchetei Parchetului European și a verificărilor dispuse de Ministerul Agriculturii, însă nu demonstrează că Florin Barbu ar fi comis o infracțiune sau că ar avea calitatea de suspect ori inculpat în acest dosar.
Florin Barbu a dispus verificări privind legalitatea subvențiilor
În urma izbucnirii scandalului, Florin Barbu a anunțat, în ianuarie 2024, că a trimis Corpul de control al Ministerului Agriculturii la APIA pentru a verifica legalitatea acordării subvențiilor. Din echipa de control urmau să facă parte și inspectori Antifraudă, potrivit Agerpres.
Ministerul Agriculturii a apărat mecanismul de finanțare, explicând că subvenționarea recoltării stufului fusese analizată în cadrul Planului Național Strategic 2023–2027 și că măsuri similare există și în alte state europene, precum Austria, Franța, Lituania și Suedia. Instituția a invocat și beneficiile economice și de mediu ale acestei activități, inclusiv producerea de biomasă și protejarea biodiversității.
Deși Parchetul European a deschis o anchetă privind posibile nereguli în acordarea subvențiilor, nu există informații publice care să confirme că Florin Barbu ar fi fost pus sub acuzare în acest dosar.
