Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Gunoaiele abandonate, plătite cu sănătatea. Ce se întâmplă cu molozul rămas în urma construcțiilor

Publicat de: Maia Bondici

În România se construiește pe bandă rulantă, iar ce rămâne în urmă nu sunt doar clădirile înalte, ci și molozul. Aproape 40% din totalul de gunoaie pe care europenii le generează anual provin din construcții. Deși există soluții și în România pentru a scăpa de moloz, acestea costă. De aceea, de cele mai multe ori, le vedem aruncate în natură.

Urmărim împreună un nou episod din campania Reciclăm să ne salvăm.

Constantin, locuitor București: O să arunc ceva moloz, resturi de gresie, faianță. Le încarc, le pun în fața blocului și de acolo le ridică echipa.

Constantin își renovează apartamentul și a mers la firma de salubritate din sectorul în care locuiește pentru a cere să i se ridice molozul. A plătit 13 lei pentru fiecare sac, iar dacă vrea să scape și de mobila veche poate comanda o platformă pentru care plătește 130 de lei. Procesul de recuperare a molozului este același în toate sectoarele sau județele, doar prețurile diferă.

În doar câteva ore, o echipă va veni să ridice aceste deșeuri voluminoase. De aici ele vor fi duse la o fabrică de reciclare unde vor fi dezmembrate.

Doar într-un singur sector din Capitală se strâng aproximativ 1.500 de tone de moloz, în fiecare an

Cărămizi, ciment, metal, soluții chimice și chiar și mobilă.

Predoi Alexandru, șef proiect firmă de salubrizare: Deșeurile voluminoase, respectiv mobilierul, partea din lemn, merge la reciclare, la două companii foarte mari din România care le recuperează materialul, îl toacă și obțin ori biomasă, ori deșeuri care apoi devin de materie primă secundară pentru plăcile de pal sau alte materiale compozite. Deci vin din nou în corpuri de mobilier. Deșeurile de metal merg 100% la reciclare, se reciclează în alte părți metalice. Iar deșeurile textile merg la incinerare, valorificare energetică pentru fabricile de ciment.

Însă, de multe ori, românii care vor să scape de moloz apelează la altfel de servicii, care nu sunt neapărat mai ieftine.

Conversație Telefonică

REPORTER: Voiam să văd dacă mă puteți ajuta cu prețul, să îmi dau seama cam cât ar fi.

Om care preia deșeuri: Păi depinde ce aveți de cărat.

REPORTER: Am vreo 10 saci cu moloz, cu tot felul. Cu parchet în el, mai am și cărămizi și din astea.

Om care preia deșeuri: Da, în afară de zece saci mai aveți ceva?

REPORTER: Nu, aia e. Mă rog, aș avea și o canapea de care vreau să scap.

Om care preia deșeuri: Să scăpați. Și ce zonă este?

REPORTER: Pe strada Lizeanu.

Om care preia deșeuri: Am înțeles. Deci pot să vin în seara asta dacă este okay pentru dumneavoastră. Cu tot cu canapea. Avem acces la lift?  

REPORTER: Da. Da. Este.

Om care preia deșeuri: Bun. Canapeaua nu știu dacă are loc în lift. În fine, ne descurcăm noi. 500 de lei și vin în seara asta și iau și canapeaua și sacii.

Rezultatul?

Așa arată multe zone de la periferia Bucureștiului, nu foarte departe de ochii lumii. Moloz, mobilă și chiar și deșeuri periculoase aruncate la întâmplare. Asta în timp ce multe dintre ele ar putea fi reciclate sau cel puțin depozitate corect.

În urmă cu două luni am filmat exact în această zonă. Zeci de voluntari au strâns deșeurile lăsate în urmă. Ne-am reîntors în același loc cu Comisarul Gărzii de Mediu, Andrei Corlan, și am găsit zona plină de gunoaie. Imediat după noi, în zonă a apărut o dubiță. Când ne-a văzut, șoferul a întors imediat mașina și a dispărut.

Zona este cunoscută de autorități ca fiind un loc în care oamenii aruncă deșeuri.

Andrei Corlan, Comisarul Gărzii Naționale de Mediu: Aici vorbim de un preparat periculos pentru natură. Vedeți? Sunt simbolurile care prin legislație stabilesc modul de etichetare a deșeurilor chimice periculoase.

La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 5% din totalul de deșeuri sunt periculoase

De la baterii, soluții de curățenie, medicamente, până la toner, neoane și acetonă. Conform Eurostat, România produce aproximativ 700.000 de tone de deșeuri periculoase în fiecare an. În urmă cu două luni, tot ce vedeți acum nu era aici.

Reporter: Avem aceste deșeuri. Sunteți aici cu mine. Le vedeți în teren. Care-i pasul următor?

Andrei Corlan, Comisarul Gărzii Naționale de Mediu: Pasul următor va fi declanșarea unei inspecții și control pe raza administrativă a sectorului în care ne aflăm. Dispunerea, în principal, a unor măsuri de ecologizare pe zona asta pe care ne aflăm, dar și pe toate celelalte zone pe care le identificăm cu probleme de genul. Impunerea unor măsuri de monitorizare a zonelor sensibile, ca acest lucru să nu se mai repete și nu în ultimă instanță, aplicarea unei sancțiuni contravenționale.

De multe ori deșeurile depozitate ilegal la marginea capitalei sunt și arse, dovadă stau urmele pe care le-am găsit și noi.

Este unul dintre motivele pentru care harta poluării din Capitală este roșie, iar efectele le simțim chiar pe pielea noastră. Peste 20.000 de români își pierd viața în fiecare an, din cauza bolilor asociate poluării, iar Bucureștiul rămâne în topul celor mai poluate capitale europene. Până la sfârșitul anului 2026, toate orașele și comunele din România ar trebui să aibă centre de aport voluntar. Adică acele zone special amenajate unde fiecare român să își poată duce gunoiul periculos, mobila sau molozul. Aproape 600 de milioane de euro sunt alocați din PNRR pentru construcția lor. În județe precum Iași sau Bihor există deja astfel de centre, dar în București nu este niciunul construit, deocamdată.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE