Groenlanda găzduiește unele dintre cele mai mari rezerve neexploatate de pământuri rare din lume — elemente esențiale pentru vehiculele electrice, magneții de înaltă performanță, avioanele de luptă, submarine, telefoanele inteligente, ecranele de televiziune și multe alte produse moderne, potrivit Euronews.com.
Dominanța Chinei asupra acestor minerale esențiale în lanțurile globale de aprovizionare a devenit un instrument puternic de negociere în discuțiile comerciale recente dintre Beijing și Washington.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a anunțat săptămâna trecută că cele două țări au ajuns la un acord pentru a ușura procesul de expediere a pământurilor rare către Statele Unite.
În acest context, rezervele Groenlandei atrag tot mai mult atenția ca alternativă care ar putea reduce dependența față de China.
Eldur Olafsson, directorul general al Amaroq Minerals Ltd. – cea mai mare companie minieră din Groenlanda – a declarat că firma sa a obținut recent o finanțare de 45 de milioane de lire sterline de la investitori europeni și americani și poartă discuții cu agenții de stat din SUA și UE.
„Când operezi în Groenlanda, contează foarte mult din ce direcție vin investitorii, pentru că din punct de vedere geopolitic e important să ai sprijinul Europei, Danemarcei, Islandei – aș spune țărilor nordice – și al SUA”, a spus Olafsson, a cărui companie operează o nouă mină de aur în sudul Groenlandei.
Deschisă pentru afaceri, dar nu de vânzare
Fostul președinte american Donald Trump și-a exprimat în repetate rânduri dorința de a prelua controlul asupra insulei bogate în resurse, poziționată strategic între Europa și America.
Totuși, prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, ales la începutul acestui an, a respins ferm astfel de idei, afirmând că declarațiile americane au fost lipsite de respect și că Groenlanda „nu va fi niciodată o proprietate care poate fi cumpărată de oricine”.
În același timp, autoritățile de la Nuuk sunt interesate de investiții din partea UE și SUA, în speranța că acestea vor accelera deschiderea de noi mine în următorii zece ani.
Naaja Nathanielsen, ministrul pentru afaceri și resurse minerale din Groenlanda, a confirmat că există interes din partea Băncii Americane pentru Export-Import (EXIM) și a unor țări europene pentru proiectele miniere locale.
„Pentru noi, problema a fost protecționismul și dominația Chinei, care ne-au împiedicat să intrăm cu adevărat pe piețe. Încercăm să insistăm pe importanța construirii unor lanțuri de aprovizionare provenite din țări cu valori comune, din democrații stabile precum Groenlanda, și pe diversificarea acestor lanțuri”, a explicat Nathanielsen.
De la discuții despre cumpărarea Groenlandei și a resurselor sale, până la încercările de a obține minerale din Ucraina în schimbul sprijinului împotriva Rusiei, fostul președinte Trump a făcut din materiile prime un element-cheie al politicii externe americane.
Gracelin Baskaran, director al programului pentru securitatea mineralelor critice din cadrul Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), avertizează că a crescut „militarizarea” acestor resurse de către China, într-o cursă globală pentru noi zăcăminte.
„Când companiile miniere analizează un proiect, primul lucru la care se uită sunt costurile. Iar în Groenlanda, 80% din suprafață este acoperită de gheață, ceea ce face ca extracția să fie mai scumpă decât în alte regiuni”, explică Baskaran.
Deși localnicii sunt dornici să valorifice aceste resurse, autoritățile au impus reguli stricte pentru protecția mediului, iar climatul dur ridică semne de întrebare privind fezabilitatea exploatării pe scară largă a resurselor minerale ale Groenlandei.
