Fostul episcop al Huşilor, Corneliu Bârlădeanul, pe numele de mirean Cornel Onilă, a fost condamnat, miercuri, la opt ani de închisoare cu executare, pentru viol și alte agresiuni sexuale. Decizia a fost pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție care a menţinut astfel hotărârea anterioară a Curţii de Apel Galaţi.
În acest dosar, Episcopia Huşilor şi Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Ioan Gură de Aur” Huşi, părţi responsabile civilmente, au fost obligate să achite câte 3.000 lei fiecare. Suma reprezintă cheltuieli judiciare ocazionate cu soluţionarea apelului. Aceeaşi sumă trebuie plătită şi de Cornel Onilă, notează Agerpres.
„Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de către apelantul inculpat Onilă Cornel şi de către apelantele părţile responsabile civilmente Episcopia Huşilor şi Seminarul Teologic Ortodox "Sf. Ioan Gură de Aur" împotriva aceleiaşi sentinţe penale. Deduce din pedeapsa aplicată durata măsurilor preventive privative de libertate dispuse faţă de apelantul inculpat Onilă Cornel, respectiv reţinerea şi arestarea preventivă de la 21.05.2020 - 05.06.2020", se arată în decizia instanţei.
Ce interdicții are Cornel Onilă, fostul episcop al Hușilor
Prin decizia de condamnare, judecătorii i-au interzis fostului episcop al Huşilor să mai ocupe o funcţie publică timp de cinci ani după executarea pedepsei şi să ia legătura cu victimele.
Ce pedeapsă a primit Sebastian Jitaru, fostul arhimandrit
De asemenea, fostul arhimandrit Sebastian Jitaru a fost şi el condamnat pentru viol şi alte agresiuni sexuale la 14 ani şi două luni de închisoare, după ce a fost condamnat iniţial la 15 ani şi patru luni de detenţie. El a executat anterior o pedeapsă privativă libertate pe motiv că l-ar fi şantajat pe fostul episcop, ameninţând că va face publică o înregistrare în care fostul prelat ar fi întreţinut raporturi homosexuale cu un elev de la Seminarul Huşi, , notează sursa citată.
„Inculpatul Jitaru Sebastian Cristi urmează să execute pe lângă pedeapsa rezultantă de 14 ani şi două luni închisoare, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 66 alin. (1) lit. a), b), n) şi g) din Codul penal, dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, a dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a comunica cu persoanele vătămate şi de a se apropia la mai puţin de 500 de metri de acestea şi dreptul de a exercita funcţia de preot pe o durată de 5 ani, care se va executa în condiţiile art. 68 alin. (1) lit. c) din Codul penal. Deduce din pedeapsa aplicată durata măsurilor preventive privative de libertate dispuse faţă de apelantul inculpat Jitaru Sebastian Cristi, respectiv reţinerea şi arestarea preventivă de la 15.06.2017-10.11.2017, perioada executată din 14.03.2019 - 22.02.2022, precum şi reţinerea şi arestarea preventivă din 21.05.2020- 05.06.2020”, se arată în hotărârea ICJJ.
Reacția Episcopiei Hușilor: „Regretăm profund suferințele cauzate victimelor, precum și sminteala produsă de acest caz”
Episcopia Hușilor a transmis că „a luat act de hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție, de condamnare a fostului episcop de Huși, Onilă Corneliu, și a numitului Jitaru Sebastian, și de finalizarea acestui proces care, din nefericire, confirmă indubitabil faptele extrem de grave și imorale săvârșite de cei doi condamnați.”
„De aceea, regretăm profund suferințele cauzate victimelor, precum și sminteala produsă de acest caz greu de imaginat sau de anticipat, precizând, încă o dată, faptul că nicio instituție nu poate fi confundată cu o persoană, indiferent de poziția vremelnică avută și de ceea ce pretindea că reprezintă. (...)
Subliniem, cu toată claritatea, că această hotărâre nu reflectă o culpă morală sau instituțională a Episcopiei Hușilor, ci este expresia unei norme legale care angajează răspunderea civilă pentru fapta altuia, fără a presupune implicarea, acceptarea sau cunoașterea prealabilă a faptelor săvârșite de cei doi condamnați. Răspunderea civilă este atrasă ca un mecanism automat de compensație, potrivit legii, cu un potențial rol reparator eficient, victimele evitând astfel insolvabilitatea celor doi condamnați.
Din acest motiv, Episcopia Hușilor a contestat, la vremea cuvenită, îndeplinirea condițiilor legale privind atragerea răspunderii solidare, ca parte responsabilă civilmente. Gestionând patrimoniul Bisericii, Episcopia Hușilor are responsabilitatea administrării acestuia într-o manieră în care să răspundă cât mai optim și transparent lucrării social-filantropice, pastorale, culturale și edilitare a Eparhiei, în acord cu nevoile credincioșilor, iar nu să suporte prejudiciile create de cei care, în contradicție flagrantă cu menirea lor, au săvârșit abuzuri sexuale.
Vina le aparține în mod exclusiv celor două persoane condamnate. Episcopia Hușilor are drept de regres împotriva celor doi, urmând să analizeze pașii procedurali pentru a uza de acesta”, se arată în comunicatul transmis de Episcopia Hușilor.
Cum a luat amploare cazul fostului episcop al Huşilor, Corneliu Bârlădeanul
Fostul ierarh este acuzat de infracţiuni sexuale, după ce în anul 2017 au apărut în spaţiul public înregistrări în care acesta ar fi întreţinut relaţii sexuale cu un minor, care la momentul respectiv ar fi fost elev al Seminarului Teologic „Ioan Gură de Aur” din Huşi.
Un scandal a izbucnit în iunie 2017 la Episcopia Huşilor, când Corneliu Bârlădeanul, pe atunci episcop al Huşilor, a reclamat la DNA că este şantajat de trei preoţi care i-au cerut bani sau funcţii pentru a nu face publică o înregistrare în care prelatul ar apărea în timp ce întreţine relaţii homosexuale cu o persoană despre care se crede că era un elev de la Seminarul Teologic Huşi, actualmente preot într-o parohie din judeţul Vaslui.
Fostul episcop al Huşilor s-a retras din funcţie în august 2017.
