Vulnerabilă, imperfectă și, la propriu, ireală. Lolita, cea mai mediatizată artistă AI din România, este un exemplu concret al modului în care tehnologia începe să redefinească granițele dintre creație, industria muzicală și percepția publicului asupra artei.
Pentru mileniali, ideea asta nu este complet nouă. Filmul SF „Perfecțiune virtuală” ne prezenta, încă de la începutul anilor 2000 povestea unui adolescent care, înarmat cu răbdare și ghidat de pasiunea pentru tehnologie, creează artista „perfectă” - o hologramă ce devine rapid un fenomen în lumea reală.
În 2026 o avem pe Lolita, interpreta generată cu ajutorul inteligenței artificiale, care combină influențe de lăutărească veche cu beat-uri moderne. Proiectul a atras atât interesul publicului, cât și critici dure legate de etică și autenticitate. Astfel, ceea ce era nu demult un scenariu science-fiction stă acum la baza unor numeroase dezbateri culturale.
Care e faza cu Lolita Cercel?
Lolita este un proiect muzical adus la viață de Tom, un designer vizual din Bacău, care își cataloghează produsul drept o formă de democratizare a procesului creativ, care îi va forța pe artiști să revină la autenticitate. Cu toate acestea, există voci care aseamănă fenomenul cu un episod live din Black Mirror și atrag atenția asupra degradării culturale.
Am abordat subiectul chiar cu Tom, care mi-a explicat, prin intermediul Lolitei, modul în care este construit procesul de creație și limitele pe care proiectul susține că le respectă.
„Pentru a asigura un proces final care să fie autentic. Abordarea mea se bazează pe trei piloni clari”, primul dintre aceștia fiind originalitatea „prin intenție”.
„La urma urmei, nu cred că eu sunt în măsură să dau un verdict sau să pun o etichetă de artă reală(...) Nimeni n-o să poată vreodată să țină locul unui artist care transpiră pe scenă sau care te privește în ochi la un concert. Energia aia e sacră, e vie, iar eu n-a venit sau fur”, a răspuns Lolita.
Dincolo de entuziasm, proiecte precum Lolita ridică întrebări serioase: sunt artiștii generați de inteligența artificială o amenințare pentru munca umană? Și ce impact are această tehnologie asupra felului în care relaționăm cu muzica?
Pentru Simion Bogdan Mihai, doctor în litere și cobzar, fenomenul nu poate fi echivalat cu arta sau cu statutul de artist.
„Eu nu cred că sunt interpreți, sau artiști, sau cântăreți. E un tip de conținut generat de inteligența artificială care cred că infantilizează publicul, mai ales atunci când membrii publicului, sau o parte însemnată din membrii publicului, nu au acces la o educație solidă”, a declarat artistul.
În același timp, Mihai Dinu vorbește despre o relație deja fragilă între public și muzică.
„Oamenii n-au o relație atât de teribilă cu muzica. Cea mai mare parte dintre ei o consumă așa, ca muzică de lift”, a declarat jurnalistul.
Rămâne factorul uman actorul principal?
Printre discutii legate de etica si evoluția firească a consumerismului digital, discuția se extinde dincolo de muzică, către impactul tehnologiei asupra întregii industrii creative. Mulți simt că ceva fundamental se schimbă în industrie: inteligența artificială nu mai vizează doar inlocuirea joburilor de rutină, ci se extinde și în domeniile creative.
Am abordat problema cu Alexandra Cernian, specialist AI, care a subliniat complexitatea discuției despre costuri, democratizare și limitele procesului creativ.
„Din punct de vedere resurse, prețul este, într-adevăr, unul foarte ridicat. Dar cred că un utilizator care își dorește să compună o melodie nu se va gândi neapărat la acest aspect. El se va gândi doar la ce succes ar putea avea folosind AI-ul ca să-și genereze conținutul respectiv. Iar legat de partea de job-uri, discuția este într-adevăr lungă și devine din ce în ce mai complexă. Pentru că, dacă înainte vorbeam despre inteligența artificială, care înlocuia joburile de rutină și repetitive, acum ea se duce, din ce în ce mai mult, și către joburile mai creative. Cred că aici, linia pe care va trebui să o trasăm cu toții este până unde îi permitem acestui instrument să meargă în procesul de de creație. Și cumva să ținem cont de faptul că, odată cu democratizarea utilizării inteligenței artificiale, inclusiv în domeniile creative, oricine poate să genereze o melodie”, a declarat experta.
Dincolo de scenarii, preconizări și zeci de „cum am ajuns aici?”, muzica pe care o ascultam tinde să ne spună ceva despre noi înșine. În ciuda controverselor, comentariile din online arată că cel puțin o parte din public îmbrățișează muzica generată cu ajutorul inteligenței artificiale.
„Aici trebuie să-i dau dreptate lui Adi Despot, care spunea, mai urât decât o să spun eu acum dar, în același timp, foarte frumos cum spune el de fiecare dată: că poate e și vina voastră dacă ne-ați obișnuit cu muzică de plastic. Acum, nu vă supărați pe mine că nu mai fac diferența între Ioana, Corina, Alexandra, Johnny și ce mai aud eu pe la radio".
Indiferent din care tabără faci parte, AI-ul face tot mai mult parte din viețile noastre, însă puterea de decizie ne apartine: ce ascultăm, cu ce rezonam și ce considerăm a fi artă ține strict de noi.
