Alegerea unei facultăți nu mai e chiar atât de simplă. Inteligența artificială începe să facă tot mai multe lucruri pe care, până nu demult, le făceau doar oamenii. Programarea, serviciul clienți sau introducerea datelor sunt deja printre domeniile în care AI-ul poate prelua o parte importantă din muncă.
Pe de altă parte, joburile care presupun să fii fizic acolo, să iei decizii și să lucrezi direct cu oamenii sunt mai greu de înlocuit de AI, potrivit The Guardian.
Un studiu realizat de Anthropic, pe baza modului în care oamenii folosesc efectiv Claude, arată însă ceva important: AI-ul poate face mult mai multe lucruri în teorie decât face, de fapt, în lumea reală. Iar pentru cei care trebuie să-și aleagă acum facultatea, diferența asta ar putea conta enorm.
Cât din fiecare meserie poate face AI-ul și cât face deja în realitate
Anthropic a analizat aproximativ 800 de ocupații și a comparat două lucruri: ce poate face AI-ul, în teorie, și cât de mult este folosit deja în munca de zi cu zi. Iar diferența este importantă. Chiar dacă AI-ul poate face multe lucruri, asta nu înseamnă că este deja folosit pentru toate aceste sarcini.
Printre cele mai expuse meserii sunt cele din domneiul IT, mai exact cele ale programatorilor. Pentru această ocupație, Claude are o acoperire observată de aproximativ 75% dintre sarcinile analizate. Urmează angajații din serviciile pentru clienți și operatorii de introducere a datelor, ambele cu aproximativ 67%.
La polul opus sunt meseriile în care AI-ul este folosit foarte puțin sau deloc. Anthropic dă ca exemple bucătarii, mecanicii de motociclete, salvamarii, barmanii și spălătorii de vase.
În total, aproximativ 30% dintre lucrători sunt în ocupații în care sarcinile lor nu au atins pragul minim de acoperire în datele analizate.
Așadar, există încă o diferență mare între „AI poate face asta” și „AI chiar face asta la locul de muncă”. Anthropic se așteaptă însă ca această diferență să se reducă pe măsură ce tehnologia va fi adoptată tot mai mult.
Ce facultăți ar putea fi mai greu de înlocuit de AI
Dacă alegi acum o facultate, probabil te întrebi și cât de sigură va fi meseria ta peste 10, 20 sau chiar 40 de ani.
Experții citați de The Guardian spun că nu există o facultate care să îți garanteze o carieră ferită de influența AI pentru următorii 40-45 de ani.
Există însă domenii în care AI-ul va fi mai degrabă un instrument pentru oameni decât un înlocuitor al lor. Sunt, în special, domeniile care presupun creativitate, responsabilitate, interacțiune directă cu oamenii sau muncă în lumea reală.
Cercetare și dezvoltare
Științele, tehnologia, ingineria și matematica sunt de mult timp printre domeniile cu perspective bune. AI-ul poate prelua o parte din munca de rutină din laboratoare, însă cercetarea înseamnă, în primul rând, să descoperi lucruri care nu există încă.
Iar aici apare o limită importantă pentru AI: poate analiza și combina informații pe care le are deja, dar cercetătorii trebuie să vină cu idei și ipoteze complet noi.
Inginerie
AI-ul va fi din ce în ce mai prezent în proiectare, simulări și calcule. Asta nu înseamnă însă că inginerii vor dispărea.
Un pod nu se construiește doar într-un program de calculator. Clădirile, drumurile și infrastructura există în lumea reală și trebuie proiectate, verificate și construite de oameni. De aceea, domenii precum ingineria civilă ar putea fi printre cele mai rezistente la automatizare.
Arte și industriile creative
Da, AI-ul poate să facă imagini, muzică, texte și videoclipuri. Dar asta nu înseamnă că oamenii vor înceta să caute creații făcute de alți oameni.
Potrivit lui Ball, există în continuare o cerere pentru creativitate umană, tocmai pentru că oamenii vor să vadă o perspectivă, o voce și o idee originale.
AI-ul poate combina ceea ce există deja foarte bine. Însă o parte importantă din valoarea artei vine tocmai din faptul că cineva are ceva personal de spus.
Medicină
Este greu de imaginat un viitor în care medicii să dispară complet. AI-ul poate ajuta la diagnosticare, poate analiza rapid cantități uriașe de date și poate deveni un instrument foarte important pentru medici. Dar atunci când trebuie să primești o veste dificilă sau când trebuie luată o decizie importantă pentru sănătatea ta, oamenii vor continua să vrea un om în fața lor.
În plus, cineva trebuie să își asume responsabilitatea pentru decizia medicală. Iar această responsabilitate va rămâne, cel puțin pentru mult timp, la oameni.
Asistență medicală și moașe
Aici contează enorm partea umană. Tehnologia va intra tot mai mult în spitale și în îngrijirea pacienților, iar asta ar putea fi chiar un lucru bun. Dar atunci când ești bolnav, în vârstă sau vulnerabil, ai nevoie nu doar de tehnologie, ci și de cineva care să aibă grijă de tine.
Un robot poate executa o sarcină. Empatia și grija sunt însă mult mai greu de automatizat. De aceea, este greu de imaginat un viitor în care o femeie să prefere un robot în locul unei moașe umane.
Educație
Și profesorii vor continua să fie necesari. AI-ul poate explica o lecție, poate genera exerciții și poate ajuta elevii să învețe într-un mod personalizat. Dar un profesor face mai mult decât să transmită informații.
El trebuie să înțeleagă elevul, să observe când acesta are probleme, să explice lucrurile într-un mod care să aibă sens pentru el și să ofere sprijin atunci când este nevoie. Asta este partea pe care tehnologia o va înlocui mult mai greu.
Până la urmă, ce facultate ar trebui să alegi?
Poate că întrebarea corectă nu este „Care este meseria pe care AI-ul nu o poate face?”, ci „Ce pot face eu mai bine dacă știu să folosesc AI-ul?”.
Tehnologia va schimba aproape toate domeniile. Asta înseamnă că o carieră sigură nu va fi neapărat una în care AI-ul nu intră deloc, ci una în care tu știi să lucrezi împreună cu AI-ul și ai în același timp abilități pe care tehnologia le înlocuiește greu.
Creativitatea, capacitatea de a lua decizii, empatia, comunicarea și lucrul în lumea reală sunt câteva dintre aceste abilități.
Așa că, dacă alegi facultatea doar cu gândul „vreau un job pe care AI-ul să nu-l poată face”, s-ar putea să pornești de la întrebarea greșită.
