Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat, într-un interviu acordat în exclusivitate Euronews România, la summitul NATO de la Ankara, că România își schimbă strategia privind achizițiile de armament.
Oficialul spune că noile contracte trebuie să aducă investiții și transfer de tehnologie în industria națională de apărare. În același timp, Miruță vorbește despre consolidarea prezenței NATO pe flancul estic, măsurile cerute pentru protejarea României de dronele rusești și beneficiile participării la programul GlobalEye.
Miruță: Armata nu mai cumpără doar echipamente, ci și producție în România
Ministrul Apărării spune că unul dintre obiectivele sale este ca achizițiile militare să contribuie la dezvoltarea industriei de apărare din România, astfel încât mentenanța și o parte din producție să fie realizate în țară.
„Suplimentar, pentru Armata Română este important ca achizițiile pe care le face să le facă împreună cu producția acestora în România. Armata Română nu face business, nu gestionează activitate economică, însă din perspectivă tactică militară, la o aruncătură de băț trebuie să existe fabrici care să poată face mentenanța. Mă uit cum putem aranja piesele pe tabla de șah și sper să continuăm acest parcurs prin SAFE”, a declarat Radu Miruță, în exclusivitate pentru Euronews România.
Miruță: „În fabricile de armament au ajuns să crească copaci”
Ministrul critică modul în care au fost făcute achizițiile militare în ultimele decenii, susținând că România a cumpărat echipamente fără să obțină investiții sau transfer de tehnologie.
„Dacă acum 25 de ani industria de apărare funcționa și chiar făcea export, iar în ultimii 25 de ani Armata a tot cumpărat produse militare, după trecerea acestor 25 de ani, în fabricile de armament au ajuns să crească copaci. Asta înseamnă că Guvernul României nu s-a uitat să cheltuiască banii Armatei prin industria românească, ci s-a uitat să cumpere de pe raftul altor țări, fără să le ceară absolut nimic”, a declarat ministrul.
Potrivit ministrului, această abordare trebuie schimbată.
„Este cea mai ușoară variantă să te duci, să faci poze și să semnezi contracte de miliarde de euro fără să îi obligi pe acei producători care dețin tehnologie pe care noi nu o avem să vină să o aducă în România”, a precizat acesta.
Programul SAFE: „Am întors masa”
Radu Miruță spune că România a schimbat modul în care negociază contractele de înzestrare.
„Asta a presupus întoarcerea mesei în programul SAFE. Nu s-au semnat contracte doar pentru a cumpăra, ci s-au pus condiții usturătoare, generatoare de breaking news, generatoare de înjurături la nivelul miniștrilor, pentru că acestor companii nu le este la îndemână să investească suplimentar și să vină cu o fabrică în România. Nu este o luptă cu aceste companii, este o abordare în interes național”, a declarat ministrul Apărării.
România discută cu aliații pentru mutarea unor capabilități NATO pe flancul estic
Ministrul a declarat că România continuă negocierile cu mai multe state aliate pentru consolidarea prezenței NATO pe flancul estic.
„Se vorbește despre o sporire a prezenței NATO pe flancul estic, să mute capabilități și în România. Este o chestiune pe care o avem intens în discuție după Galați. Am cerut-o în februarie 2026, dar este o decizie care ține, în final, de țările care decid să facă asta. Discuțiile cu trei dintre aceste țări sunt avansate. Este respectuos să îi lăsăm pe ei să anunțe că au finalizat parcursul intern pentru a trimite trupe aici”, a afirmat Miruță.
România a cerut Ucrainei măsuri pentru dronele care ajung în Marea Neagră
Ministrul a dezvăluit că România a transmis oficial autorităților ucrainene o propunere privind dronele lansate în Marea Neagră, astfel încât acestea să se autodistrugă dacă pătrund accidental în apele teritoriale românești.
„Am transmis oficial ministrului ucrainean că este rezonabil pentru România să fie anunțată că orice dronă lansată la apă în Marea Neagră să fie preprogramată ca, atunci când intră din greșeală, în orice condiții, în apele teritoriale românești, să se detoneze, chiar dacă nu mai are comunicații cu drona. Se poate face chiar dacă nu se mai comunică cu ea”, a declarat ministrul.
Miruță: „Am cerut echipamente pentru detectarea țintelor la joasă altitudine”
Radu Miruță a spus că România a solicitat aliaților și echipamente suplimentare pentru apărarea spațiului aerian.
„Am cerut echipamente cu privire la detecție pentru joasă altitudine, angajarea țintelor și supraveghere. Concret, tehnic, nu ar avea nicio eficiență să spunem care sunt capabilitățile și caracteristicile tehnice, pentru că inamicul are interes să le ocolească”, a explicat ministrul.
Cum va contribui România la programul GlobalEye
Întrebat despre participarea României la programul NATO pentru aeronavele de avertizare și supraveghere GlobalEye, Miruță a explicat că nivelul contribuției va fi stabilit împreună cu celelalte state participante, iar România va beneficia de informațiile colectate de noile aeronave.
„Contribuția se va stabili între țările care au intrat în acest program, iar beneficiile sunt în sensul de a primi date de la aceste avioane care supraveghează zone de interes, inclusiv Marea Neagră, atât în domeniul maritim, cât și terestru”, a declarat ministrul Apărării.
