Într-un context marcat de războiul din Ucraina, presiuni economice și noi priorități de securitate, Uniunea Europeană pregătește viitorul său buget, din care vor fi finanțate principalele proiecte și investiții din statele membre. Miza este importantă, inclusiv pentru România, care încearcă să își asigure o parte cât mai mare din fondurile europene.
Ce șanse are România în negocierile de la Bruxelles, ce domenii vor primi cele mai multe finanțări și cât de mult influențează actuala criză politică accesul la banii europeni? Victor Negrescu și raportorul general al Parlamentului European, Nils Ušakovs, au răspuns acestor întrebări într-un interviu acordat Euronews România.
Victor Negrescu: România are nevoie de mai mult sprijin european pentru securitate și dezvoltare
Întrebat ce crede că țările vestice nu înțeleg despre statele din estul Uniunii Europene, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a declarat în direct pentru Euronews România că România și celelalte state din regiune au nevoie de un sprijin mai mare din partea UE, atât în ceea ce privește fondurile pentru dezvoltare, cât și investițiile în securitate. El a subliniat că problemele economice din est afectează întreaga Uniune și că fermierii europeni ar trebui să beneficieze de subvenții egale.
Negrescu a mai spus că România trebuie să își definească mai clar obiectivele în negocierile privind viitorul buget european și să fie mai bine reprezentată la Bruxelles. Potrivit acestuia, țara are nevoie de investiții în competitivitate, inteligență artificială, inovare și resursa umană, avertizând că lipsa unei viziuni clare face ca România să piardă oportunități importante în cadrul Uniunii Europene.
Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European: Așa cum a spus și colegul meu, noi ne luptăm din greu pentru a ne asigura că regiunile noastre primesc sprijin substanțial din partea UE. Bugetul de anul viitor probabil va fi un buget de criză, dar, cu toate acestea, încă mai avem ceva bani rămași. Cred că trebuie să investim în regiunile noastre, pentru că acestea se confruntă cu probleme. Dacă țările noastre sunt afectate din punct de vedere economic, acest lucru va afecta întreaga UE. Noi toți suntem parte a pieței comune. Atunci când există un decalaj sau o scădere economică, acesta are, desigur, un impact asupra tuturor.
Spunând aceste lucruri, noi discutăm acum despre bugetul pe anul viitor. Aceste discuții sunt corelate cu discuțiile despre următorul cadru legislativ, cel post-2028. Trebuie să fim consecvenți ca țară atunci când abordăm aceste discuții. Desigur, trebuie să subliniem de ce sprijin avem nevoie chiar acum.
Mai întâi, cred că trebuie să creăm un cadru legal atunci când vine vorba de subvențiile pentru fermieri. Fermierii din toată Europa trebuie să primească aceleași subvenții. Este ceva normal, trebuie să fim tratați în mod egal.
În același timp, cred că trebuie să investim mai mult în partea de securitate. Știți că eu sunt un avocat al creării unui hub maritim de securitate și m-am luptat din greu în ultimele luni. Sper că vara aceasta îl vom construi aici, în România, împreună cu partenerii noștri din Bulgaria.
De asemenea, trebuie să reflectăm asupra a ceea ce trebuie să se întâmple în viitor în regiunea noastră și în special în România. Noi ne confruntăm cu probleme atunci când vine vorba de competitivitate. Așadar, în ultimii 20 de ani am avut un boost economic generat de integrarea în UE. Probabil va exista un alt boost dacă România intră în OECD, dar trebuie să avem o abordare consecventă atunci când vine vorba de dezvoltarea economiei noastre, de modernizarea economiei noastre și trebuie să ne uităm la inteligența artificială, la inovații, la aducerea fabricilor la noi, la investițiile în oameni și în resurse umane, pentru că ne confruntăm, de asemenea, cu faptul că mulți cetățeni părăsesc țara.
Dar aceasta este o dezbatere, o conversație, care nu este ușor de avut. Desigur, există negocieri. De aceea trebuie să fim bine reprezentați la Bruxelles și trebuie să ne definim poziția. Aici, din păcate, România pierde multe oportunități. Se pare că nu avem o viziune clară cu privire la ceea ce România își dorește de la UE și la ce așteaptă România de la partenerii noștri. Sunt îngrijorat din acest punct de vedere.
Așadar, într-un mod constructiv, împreună cu colegii mei care au poziții relevante în Parlamentul European și în Comisie, cred că facem tot ce putem pentru a înlocui un guvern care lipsește de la aceste discuții”.
Nils Ušakovs: România are nevoie de sprijin financiar imediat, nu în 2027
Întrebat în direct la Euronews România cum poate fi evitată o nouă criză în perioada următoare, raportorul general al Parlamentului European, Nils Ušakovs, a declarat că Uniunea Europeană trebuie să își regândească prioritățile bugetare și să aloce mai multe resurse pentru securitate, coeziune și politica agricolă comună. Acesta a subliniat că statele aflate la granița UE, precum România și Letonia, se confruntă cu provocări suplimentare generate de războiul din Ucraina și au nevoie de sprijin financiar adaptat acestor riscuri.
Ušakovs a afirmat că efectele amenințărilor de securitate nu sunt doar militare, ci și economice și sociale, dând exemplul regiunilor afectate de incidentele cu drone, unde turismul a fost grav lovit. El a precizat că România ar trebui să primească fonduri europene încă din acest an, amintind că o scrisoare în acest sens, semnată și de Victor Negrescu, a fost transmisă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Nils Ušakovs, raportor general al Parlamentului European: „Mai întâi cred că va trebui să revizuim structura bugetului pentru că, atunci când înțelegem că nu avem suficienți bani, cred că ar trebui să ne concentrăm asupra problemei. Mă gândesc aici la securitate, mă gândesc la coeziune, care este, de asemenea, unul dintre motoarele economiei noastre centrale și din Europa de Est. De asemenea, politica agricolă comună. Asta înseamnă că ar trebui să revizuim felul în care cheltuim banii pentru alte priorități. Mă gândesc la acordul privind energia verde. Ar trebui să înțelegem că animalele nu sunt la fel de importante ca bunăstarea oamenilor. Poate ar trebui să înțelegem felul în care cheltuim bani într-o lume globală, pentru că este important să sprijinim diferite regiuni din lume, dar trebuie să știți că noi trebuie să ne sprijinim propriii oameni.
V-am spus, trăiesc, locuiesc într-un municipiu de la frontieră. Chiar ieri a existat o scrisoare semnată de colegul meu, Victor Negrescu, de mine și de alți colegi, adresată Ursulei von der Leyen. Noi îndemnăm Comisia să lanseze un pachet de sprijin pentru țările de la frontieră din cauza dronelor. Este vorba exact despre România și Letonia. Vedem la știri, în fiecare săptămână, asemenea incidente, incidente tragice.
Dar nu este vorba doar despre securitate. Este vorba despre efectul social și economic. Trebuie să știți că într-o altă regiune, apropiată de Letonia, care se bazează pe turism, turismul este ruinat. Au fost anulate aproape toate rezervările la hotel din cauza situației cu drone și a amenințării la adresa securității. O situație similară mă gândesc că se întâmplă și în România.
La Bruxelles, când fabrica Audi a fost închisă, UE a oferit o sumă importantă pentru a ajuta în acel moment. În cazul Brexitului, am menționat Irlanda, care a primit un miliard de euro din cauza Brexitului, pentru a face față efectelor Brexitului. Vorbim, de asemenea, despre o abordare similară în cazul fermierilor și al oamenilor de afaceri, dar există și problema țărilor care se află la graniță. România trebuie să primească sprijin financiar și nu mă refer la anul 2027. Trebuie să existe o abordare flexibilă și România să primească finanțare chiar anul acesta, aș spune.
Știm că a existat o inițiativă, din nou, din partea colegului meu, care a primit, de asemenea, sprijinul Parlamentului pentru ca aceste finanțe să fie acordate mai devreme.”
Victor Negrescu: România poate influența negocierile privind bugetul UE, dar are nevoie de o voce comună
Întrebat câtă influență are România în negocierile privind viitorul buget al Uniunii Europene, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a declarat că țara are potențialul de a avea un cuvânt important de spus, însă tensiunile politice interne afectează procesul de negociere. El a făcut apel la toate instituțiile și partidele politice să adopte o poziție comună și să nu politizeze discuțiile privind viitorul buget european.
Negrescu a subliniat că România este a șasea cea mai mare țară din UE din punctul de vedere al populației și poate avea influență la Bruxelles dacă are obiective clare și o reprezentare coerentă. El și-a exprimat îngrijorarea că România ar putea primi mai puține fonduri în următorul exercițiu bugetar, dar a spus că speră ca țara să beneficieze de aproximativ 60 de miliarde de euro și a insistat asupra nevoii unei poziții consecvente în negocieri.
Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European: „Ne luptăm în acest moment. Știm că există eforturi realizate din partea administrației pentru a încerca să coordoneze procesul, dar lipsa de convingere, tensiunile dintre președinte și premier, cred că sunt nocive pentru noi și afectează procesul de negociere.
De aceea, facem apel la toate instituțiile să includă aceste negocieri în compromisul care se va realiza între actorii politici, să nu politizeze acest lucru și să încerce să aibă o voce comună atunci când vine vorba de negocierile privind viitorul buget.
Lucrăm activ în acest domeniu, în Parlamentul European. Sunt membru al Comitetului pentru Buget și am lucrat la multe bugete. Chiar săptămâna aceasta am transmis sprijinul colegilor mei pentru a cere alocarea a 20 de miliarde de euro pentru sănătate în următorul plan de parteneriat. De asemenea, am avansat o sumă suficientă pentru zona educației și a sportului. Lucrez, de asemenea, să mă asigur că vom avea subvenții egale pentru toată lumea și știu că am realizat acest lucru și în alte rapoarte pe care le-am făcut.
Așadar, munca este făcută. Nu fac asta singur, și alți colegi sunt implicați în acest proces. Avem parteneri. Noi putem fi influenți. România este a șasea cea mai mare țară din UE din punct de vedere al populației și sunt sătul să le spun politicienilor din România că ar trebui să înceteze să fie agresivi acasă și să nu spună nimic la Bruxelles.
Trebuie să fim consecvenți, trebuie să fim profesioniști, trebuie să avem cereri clare. […] Trebuie să fim parte a conversației. Sunt îngrijorat că România nu va primi aceiași bani pe care îi are acum. Eu sper că, totuși, România va primi 60 de miliarde de euro din următorul plan de buget, dar trebuie să avem o poziție consecventă, iar politicienii nu ar trebui să creeze probleme în această privință. Partidele europene trebuie să fie consecvente, să lucreze împreună pentru a avea o voce comună”.
Nils Ušakovs: Situația politică din România nu este fără precedent în UE, dar contextul de securitate este diferit
Întrebat în ce măsură actuala criză politică din România afectează relația cu Bruxelles-ul și accesarea fondurilor europene, raportorul general al Parlamentului European, Nils Ušakovs, a declarat că lipsa unui guvern funcțional nu reprezintă o situație fără precedent în Uniunea Europeană, amintind exemplul Belgiei, care a funcționat o perioadă îndelungată fără un guvern deplin.
Totuși, Ušakovs a subliniat că România se află într-o situație diferită față de alte state membre, deoarece este la granița cu Ucraina, aflată în război. În opinia sa, acest context de securitate trebuie luat în calcul atunci când sunt stabilite condițiile privind fondurile europene, iar România ar trebui să adopte o poziție fermă în negocierile de la nivelul Uniunii Europene.
Nils Ušakovs, raportor general al Parlamentului European: Trebuie să știți că, din punctul de vedere al standardelor europene, aceasta nu este o situație specială. UE a avut țări care au reușit să supraviețuiască timp de ani fără un guvern. Iau cazul Belgiei și ceea ce a fost surprinzător, din punctul de vedere al statisticilor, este că dezvoltarea economică a fost mai mare atunci când Belgia nu a fost capabilă să funcționeze cu un guvern deplin. Nu este ceva special. Desigur, nu este ceva ce trebuie copiat, dar UE este un conglomerat de 27 de națiuni care experimentează tot felul de probleme sau crize politice interne.
Asta este o parte a răspunsului meu. Cealaltă parte ar fi că țările din Centrul și Estul Europei ar trebui să fie mai puțin condiționate în ceea ce privește finanțele europene. Vorbim aici despre șocuri externe care ar trebui luate în considerare atunci când vorbim despre felul în care cheltuim banii pentru că, încă o dată, atunci când nu ai guvern și primești finanțare europeană, trebuie să știți că în Belgia situația este diferită de cea din România, pentru că dumneavoastră sunteți la graniță cu Ucraina, care este în război cu Rusia. Este o situație diferită, iar acest lucru trebuie luat în considerare. România ar trebui să aibă o poziție fermă pentru că este a șasea cea mai mare țară din Europa.
Tensiunile politice afectează stabilitatea și credibilitatea României
Referindu-se la actuala criză politică, vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a declarat că și-ar fi dorit ca România să aibă instituții la fel de solide precum cele din Belgia, capabile să gestioneze crizele independent de disputele politice. El a criticat faptul că liderii politici ajung la acorduri pe care le schimbă ulterior.
Negrescu s-a declarat îngrijorat și de tensiunile dintre președinte și partidele politice, afirmând că un politician responsabil trebuie să își respecte angajamentele asumate în timpul negocierilor. El și-a exprimat speranța că formațiunile politice vor reveni la masa discuțiilor și vor reuși să ajungă la un acord pentru formarea unui guvern, respectând pozițiile asumate.
Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European: „Într-adevăr, aș fi dorit ca economia noastră să fie la fel de puternică precum cea din Belgia și să avem instituții consecvente care să gestioneze aceste crize bine și independent de politică. Noi am încercat să avem un guvern tehnocrat, dar nu a existat un acord.
Ceea ce este straniu pentru mine să văd, iar asta nu se întâmplă la nivelul politicii europene, este că aici avem politicieni care cad de acord asupra unui lucru și apoi schimbă ceea ce au convenit în ziua următoare, iar asta face ca situația să nu fie sustenabilă.
Oamenii sunt îngrijorați, oamenii se întreabă ce se întâmplă cu Guvernul, de ce nu sunteți capabili să discutați, să negociați și să construiți acest guvern, să veniți cu decizii politice care ar aduce creșterea economică înapoi. Asta este important, trebuie să oferim un răspuns.
Sunt îngrijorat să văd ceea ce președintele a publicat pe rețelele sociale, când a spus că a fost mințit de PNL, iar asta nu este ceva normal. Desigur, puteți avea viziuni diferite, dar atunci când negociați, dacă vreți să fiți un politician responsabil, trebuie să respectați ceea ce spuneți.
Și sper că, cu toate acestea, în pofida tensiunilor care există, partidele politice vor fi capabile să revină la masa negocierilor pentru a pune pe masă un plan, dar, din nou, trebuie să își respecte propria poziție”.
