Generația care termină liceul în 2025 este prima generație care a început școala cu clasa pregătitoare, cu o programă care ar fi trebuit să se centreze pe competențe și care ar fi trebuit să susțină Evaluarea Națională transdisciplinar. Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat. Au ajuns apoi la liceu, unde au studiat după manuale redactate înainte ca ei să se fi născut și neschimbate de atunci.
Rezultatul? Din 157.000 de elevi înscriși la școală acum 13 ani, azi doar 94.000 au intrat în Bacalaureat. Ce s-a întâmplat cu 63.000 de copii? Și, mai ales, pe cine interesează asta? Ce evaluăm prin acest examen? Cu ce competențe termină acești copii 13 ani de școală? Pentru ce îi pregătim de fapt?
În emisiunea „Euroeducația” de la Euronews România, Gabriela Bartic, experta în Educație, a afirmat că elevii sunt nevoiți să asimileze o „cantitate enormă de informație” în liceu, deoarece au 18 materii. În schimb, examenul de Bacalaureat nu verifică toate aceste competențe.
Gabriela Bartic, expertă în Educație: „Și în școlile britanice se face teaching to the test (abordare educațională care îi pregătește pe elevi pentru teste standardizate, n.r). Și în școlile în care dă International Bacalaureat (IB) și în școlile germane în care .... Peste tot se face teaching și learning to the test...
Întrebarea este cum este testul, pentru că dacă testul este suficient de larg, acoperă suficient de multe arii de învățare, testează și evaluează suficient de multe și în profunzime competențe, atunci teaching și learning to the test nu fac decât să facă bine copilului.”
Expertă în Educație: „E foarte clar că nu putem să luăm toată materia de liceu și să o înghesuim pe toată într-un examen”
Gabriela Bartic, expertă în Educație: „Ce facem noi, însă, este să expunem copilul la o cantitate enormă de informație. În liceu au 18 materii, la care au manuale, profesorii care trebuie să-și facă normele de predare.
E foarte clar că nu putem să luăm toată materia de liceu și să o înghesuim pe toată într-un examen. Atunci ce facem? Spunem: «nu putem să-i chinuim pe copii în halul ăsta» Ne dăm și noi seama că școala îi chinuie.”
Gabriela Bartic a punctat că, în această abordare, este realizată o selecție a materiei pentru examenul de Bacalaureat, „ceea ce face ca restul materiilor să existe ca un balast în rucsacul copiilor”.
Gabriela Bartic, expertă în Educație: „Atunci spunem: haide să dăm doar opt lucruri din materia de liceu de Istorie, de exemplu, la Bacalaureat. Ce o să se întâmple?
Efectul o să fie că o să se învețe doar ce se dă la Bacalaureat. La Română la fel, la Matematică la fel.
Ceea ce face ca restul materiilor să existe ca un balast în rucsacul copiilor și în orare, să le ocupe timp și energie, dar să nu aibă nicio finalitate. Ele nefiind evaluate la final sunt mai puțin importante, nu?”
Gabriela Bartic: Ce avem noi acum la Bacalaureat este un test extrem de simplu, un test care verifică undeva la 70%
Gabriela Bartic, expertă în Educație: „Teaching și learning to the test nu sunt în esență proaste, dacă testele nu sunt de suprafață.
Ce avem noi acum la Bacalaureat este un test extrem de simplu, un test care verifică undeva la 70%. Deci, cel care ia 10 ar fi undeva la 70% din valoarea generației respective, din ce ar putea să facă generația aia.
Atunci ce facem? Îi handicapăm pe cei care sunt deasupra nivelului aceluia. Ei toți iau 10, dar sunt unii care iau 10 și chiar ar merita 10. Sunt unii care iau 10 și ar merita 7. Asta e diferența.
Îi handicapăm pe cei care ar putea să fie top. Îi supraevaluăm pe cei care sunt la nivelul de 7 și apoi nici nu ne mai interesează ce facem cu cei de la nivelul de jos”
Profesor de Istorie: Lumea încă se ține de rațiuni mai degrabă sindicaliste decât cele ce țin interesul copilului
Marcel Bartic, profesor de Istorie: „Exemplul cu Bacalauratul Internațional e unul interesant. Acolo, de pildă, ai o zonă de humanities, de științe umaniste, în care e un pic de Istorie, de Geografie, de Educație civică, de Științe sociale. Ai Science (Științe) - un pic de Chimie, de Biologie, de Fizică, iar acei profesori sunt pregătiți ca atare.
În acest moment, e greu să schimbi lucrurile în sistem, pentru că lumea încă se ține de carte, de numărul de ore, de rațiuni mai degrabă sindicaliste decât cele ce țin interesul copilului.”
Dacă Bacalaureatul român este în mare același de 40 de ani, în alte țări, examenul maturității trece prin revizuiri periodice și este mult mai diversificat. Elevii își aleg materiile în funcție de facultatea la care doresc să ajungă și susțin testele pe o perioadă de mai multe luni sau chiar ani de zile, nu într-o singură săptămână, în mijlocul verii.
