Alianţa PSD-PNL se află pe primul loc în intenţiile de vot pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie, cu 43,7%, conform unui sondaj realizat de INSCOP. Totodată, același sondaj indică și intenţiile de vot pentru consiliile locale.
Estimare participare la vot pe 9 iunie, la alegerile comasate
Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu” vor merge la vot şi 10 ”sigur da” vor merge la vot, rezultatele indică faptul că 62,9% dintre repondenți vor merge sigur la vot.
La polul opus, 10,9% dintre români spun că nu vor merge la urne pe 9 iunie.
Intenția de vot pentru alegerile europarlamentare
44.3% dintre votanţii mobilizaţi (care spun că merg sigur la vot) ar vota alianţa PSD – PNL, 16.8% Alianţa Dreapta Unită (USR, PMP, FD) şi 15.3% AUR.
Raportat la cei care şi-au exprimat preferinţa pentru un partid/candidat din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin la vot, 43.7% dintre alegători ar vota cu alianţa PSD – PNL, 17.5% cu AUR, 14.1% cu Alianţa Dreapta Unită (USR, PMP, FD).
Intenția de vot pentru alegerile locale
30% dintre votanţii mobilizaţi (care spun că merg sigur la vot) ar alege pentru consiliile locale PSD, 27.9% - PNL, 14.6% Alianţa Dreapta Unită (USR, PMP, Forţa Dreptei) şi 11.9% AUR.
Ce schimbări s-au produs în ultima lună în intenția de vot
”În ultima lună nu se observă modificări spectaculoase în intenţia de vot a românilor rezidenţi în ţară pentru alegerile europarlamentare şi locale, posibil şi pe fondul unei campanii electorale foarte discrete. Sondajul INSCOP din luna mai întăreşte concluziile principale anterioare: Suma voturilor PSD şi PNL la alegerile locale este semnificativ mai mare decât scorul Alianţei electorale PSD-PNL la alegerile europarlamenare care domină clasamentul, AUR a coborât sub pragul de 20%, apropiindu-se de 15%, scorul cumulat AUR şi SOS România este undeva la 20%, iar Alianţa Dreapta Unită creşte, dar foarte lent.
Partidele mici care au depus liste pentru alegerile europarlamentare obţin rezultate foarte slabe, sub nivelul celor patru candidaţi independenţi înscrişi pe buletinul de vot. Rezultatele alegerilor pot fi influenţate de eventuale evoluţii ale campaniei electorale din ultimele două săptămâni, dacă aceasta va deveni mai dinamică. Un factor important va fi şi votul din diaspora care va influenţa scorurile finale ale partidelor”, declară Remus Ştefureac, director INSCOP Research, conform News.ro.
Calendarul alegerilor din 2024
Alegerile 2024 în România au o miză importantă. Românii vor fi chemați la urne să aleagă primarii, consiliile locale/județene, europarlamentarii, parlamentarii și președintele României.
Coaliția a stabilit calendarul alegerilor din 2024 în România. Alegerile locale și cele europarlamentare au fost comasate, iar alegerile prezidențiale au fost devansate.
- 9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare;
- 15 și 29 septembrie 2024 - alegeri prezidențiale (surse);
- 8 decembrie 2024 - alegeri parlamentare.
