Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Penultimul consiliu JAI din 2023, fără dosarul Schengen. Eurodeputaţii români nu sunt optimişti în privinţa aderării României

Eurodeputaţii români nu sunt optimişti în prezent privind adoptarea unei decizii în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din decembrie referitor la aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, dar nu exclud că ar putea avea loc evoluţii care să faciliteze un astfel de deznodământ.

În scurt timp începe Consiliul JAI, forul care ne poate duce în Schengen. Doar că România a ratat și la această întâlnire, organizată la sediul din Luxemburg, să pună pe masă dosarul aderării. Ministrul român de Interne are un moment alocat, la capitolul și altele, pentru a explica ce măsuri a luat țara noastră pentru a întări granița externă UE, care, dacă intrăm în spațiul de liberă circulație, va deveni și granița Schengen. 

Patru scenarii cu privire la aderarea României la Schengen

Eurodeputatul PSD Victor Negrescu vorbeşte despre patru scenarii în prezent referitoare la aderarea României la Schengen, dintre care doar unul presupune că discutarea subiectului va fi amânată pentru la anul.

"Scenariul optimist, constructiv, pozitiv, este cel prin care în luna decembrie ar urma să avem un vot pozitiv pentru ţara noastră. Un vot prin care ţara noastră intră în Spaţiul Schengen. Vom şti acest lucru cu câteva săptămâni înainte de respectivul Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne, pentru că documentele ce se aprobă în consiliu sunt discutate în prealabil în reuniunea ambasadorilor sau în reuniunile tehnice specifice zonei Schengen", a declarat Negrescu, miercuri, unui grup de jurnalişti români.

Un al doilea scenariu, a afirmat el, ar fi să existe un vot pozitiv în decembrie, dar cu o perspectivă de aderare ulterioară la zona liberă de circulaţie. Şi aici ar fi două variante însă, potrivit eurodeputatului PSD, respectiv "varianta în care aprobăm aderarea şi vom intra eventual în două etape sau varianta în care aprobăm aderarea şi aceasta ar putea să se realizeze undeva începând cu 1 ianuarie 2025, după ce trec momentele electorale, momentul european, dar şi momentul electoral din Austria".

Un al treilea scenariu, a afirmat Negrescu, este posibilitatea unei amânări, adică rediscutarea subiectului anul viitor "în prima parte a anului sau mai târziu".

Există şi un scenariu al unui vot negativ, crede Negrescu, care presupune "un veto sau un blocaj şi, evident, în contextul acesta, România să folosească alte mijloace, inclusiv posibilitatea de a ataca la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene acel veto, sperăm, în parteneriat cu instituţiile europene, fie Parlamentul European, fie Comisia Europeană, care în trecut au mai mers la curte pe alte subiecte, inclusiv pe subiectul Schengen, (...) şi au avut câştig de cauză".

România îşi va susţine cauza la Consiliul JAI

Victor Negrescu a mai afirmat că joi, la Consiliul JAI, România îşi va susţine cauza "arătând unde suntem astăzi, ce am făcut cu proiectul pilot finanţat de Comisia Europeană".

Însă, recunoaşte el, decembrie reprezintă momentul cheie pentru această discuţie. "Forma în care va fi discutat acest subiect urmează să fie definită în perioada imediat următoare", a explicat el, menţionând că va avea în cursul zilei de joi o întâlnire cu secretarul de stat spaniol pentru afaceri europene pentru a discuta acest aspect.

Eurodeputatul român din grupul Verzilor, Nicu Ştefănuţă, spune că, din păcate, joi, la Consiliul JAI, aderarea României la Schengen este la capitolul "şi altele".

"Este un punct cerut de România să fie adresat, dar asta face parte din categoria şi altele. Deci nu este un punct de sine stătător pe agenda Consiliului, ceea ce este după mine îngrijorător, pentru că ultima noastră şansă ar fi în decembrie. Nu exclud că vom intra anul acesta, dar pentru asta trebuie foarte clar nişte paşi politici foarte concreţi", a spus el la o întâlnire cu jurnalişti români de miercuri.

El a mai afirmat că este posibil ca aceşti paşi să se facă în secret şi să nu-i vadă nimeni, iar dacă asta nu se întâmplă "cred că este o tăcere suspectă în jurul subiectului Schengen".

Dacian Cioloş, din grupul Renew, afirmă însă că, dacă s-ar face manevre din umbră pentru a obţine aderarea, de către actorii responsabili ai statului român, tot s-ar afla. El spune însă că nu se vede o ofensivă a statului român pentru a obţine aderarea la Schengen şi că, în general, în România "noi nu prea ştim să lucrăm în ofensivă politică fără să fim agresivi".

"Există modalităţi de a fi ofensiv, diplomatic şi politic fără să agresezi, fără ca lucrul ăsta să se vadă, proporţional cu forţa ta de influenţă şi de negociere pe care o ai, cu diferitele pârghii, şi să faci aşa ca în armată, o faci în mod susţinut pe un front, până când reuşeşti să împingi frontul la un punct de la care deja te simţi mai în siguranţă să negociezi", a explicat el.

Un instrument bun, crede Dacian Cioloş, ar fi utilizarea dreptului de veto la nivel european, care nu trebuie utilizat, afirmă eurodeputatul Renew, "doar când eşti deja la masa Consiliului şi când se ia o decizie şi tu ridici mâna public şi zici eu m-am opus".

"Sunt o grămadă de dosare care sunt pe masă şi care sunt importante pentru unii şi pentru alţii şi unde tu poţi să spui foarte clar: 'Preşedinţia spaniolă, vrei să avansezi pe dosarul ăsta? Sau Franţa, Germania vreţi să avansăm pe dosarul ăsta? Şi noi vrem, dar deocamdată, nu asta e prioritatea noastră. Prioritatea noastră e Schengen. Punem subiectul acesta pe agendă şi găsim un compromis final care să ne permită o decizie după ce am rezolvat cu Schengen' ", a explicat el.

În ceea ce priveşte o decizie pozitivă în decembrie, el spune că "există o şansă doar dacă liderii europeni-cheie, influenţi, realizează că a lăsa România şi Bulgaria în afara spaţiului Schengen se poate răsfrânge politic asupra întregii Uniuni Europene în anii următori. Acesta e narativul pe care eu l-am pus pe masă încă din ianuarie, când am spus că aderarea României şi Bulgariei la Schengen nu e o problemă bilaterală între România şi Austria, şi Bulgaria, şi Olanda, ci o problemă europeană".

Eliminarea veto-ului Olandei faţă de Bulgaria, cea mai bună şansă pentru România

Eurodeputatul USR, Vlad Gheorghe, crede că jocul pe care trebuie să-l facă România este să-i izoleze pe austrieci, pentru că este posibil ca Olanda să-şi ridice veto-ul faţă de Bulgaria.

"Jocul este să rămână singuri austriecii. Jocul este să reuşim, şi asta încercăm cu toţii, ca olandezii să nu se mai opună. Nu am aşteptări de la olandezi să iasă cu declaraţii că susţin intrarea în Schengen. Asta mi s-ar părea SF, dar sper şi încercăm să reuşim asta, să nu zică nimic, pentru că în cazul nostru este tot ce ne trebuie", a spus el la o întâlnire cu jurnalişti români.

El afirmă că eliminarea veto-ului Olandei faţă de Bulgaria este cea mai bună şansă pe care o are România pentru aderarea la Schengen.

"Este cea mai bună şansă pe care o avem. Plecăm de la zero, dar dacă reuşim cu Olanda, ajungem la 50-50% /.../ să avem o şansă din două să pistonăm Austria", a afirmat eurodeputatul USR.

Vlad Gheorghe a pledat şi el ca guvernul român să se folosească de dreptul său de veto, pentru că "există momente în care nu mai ai ce să faci decât aşa ceva".

"Şi da, dacă tot aşa o să fim mieluşei la JAI şi la Consilii, atunci chiar că n-avem nicio şansă dacă nu ne schimbăm atitudinea", a adăugat el.

În acelaşi timp, el l-a acuzat pe preşedintele Klaus Iohannis că nu este mai vocal pentru susţinerea aderării României la Schengen şi că are un interes personal care îl face să evite o astfel de atitudine, referindu-se la faptul că "Iohannis vânează o funcţie europeană'' pentru care are nevoie de votul Consiliului şi, de aceea, doreşte ''să nu supere pe nimeni''

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE