Vicepremierul Dragoș Anastasiu susține în continuare că nu a făcut niciun denunț în dosarul de corupție privind funcționari ai ANAF. El a scris un mesaj pe Facebook și a precizat că a trimis la DNA „o solicitare scrisă” prin care a cerut „o copie a presupusului denunț”.
Vicepremierul Anastasiu: Am cerut DNA o copie a presupusului denunț pe care l-aș fi făcut
Vicepremierul și DNA se contrazic cu privire la calitatea pe care ar fi avut-o acesta în dosar. Deși nu a fost pus sub acuzare, Anastasiu a recunoscut în instanță că a dat mită timp de opt ani unui inspector ANAF pentru a-și proteja una dintre firme. Anastasiu spune că a fost doar martor, dar procurorii susțin că a fost și denunțător.
Sâmbătă, DNA a transmis că Anastasiu a făcut un denunț în urmă cu mai mulți ani, dar vicepremierul spune că nu este adevărat și cere dovezi.
„În scopul clarificării în spațiul public a calității mele de martor în dosarul privind faptele de corupție ale unor funcționari din ANAF, am trimis astăzi la DNA o solicitare scrisă prin care am cerut o copie a presupusului denunț pe care l-aș fi făcut. Reiterez faptul că eu nu am semnat și depus un denunț, ci am dat declarații cu privire la faptele care au avut loc.”, a scris în online, sâmbătă, Dragoș Anastasiu.
În presă au apărut relatări că Dragoș Anastasiu, în calitate de om de afaceri, a fost martor în dosarul de corupție al fostei inspectoare ANAF Angela Burlacu și ar fi recunoscut că a semnat un contract fictiv prin care s-au mascat plăți de mită către funcționara ANAF.
Și vineri, vicepremierul Anastasiu a transmis că în acest dosar nu a avut „niciun fel de avantaj juridic”, ci a fost doar martor, subliniind că a acceptat funcția pe care o deține în prezent și pentru că nu vrea ca „alți antreprenori români să mai fie subiectul unui astfel de abuz de putere din partea unor angajați ai statului”.
„Pe scurt: În dosar am fost martor, nu denunțător. Nu a existat nicio acțiune împotriva mea, nu am avut niciun fel de avantaj din punct de vedere juridic, iar în dosar au fost implicate și alte societăți comerciale care au fost în aceeași situație. Nu am avut niciodată nicio condamnare penală. Context: Unul cunoscut, din păcate, de prea mulți antreprenori, mai ales în vremurile acelea de acum 15-17 ani.
Unii funcționari ai statului român care presau și chiar șantajau firmele, 'recomandând' soluții de tip contract de consultanță cu o firmă pusă pe tavă de funcționar pentru a corecta așa-zisele nereguli descoperite în urma controalelor”, a afirmat Dragoș Anastasiu în postarea sa de pe Facebook.
Ce spune DNA: Reprezentanții Touring Eurolines SA au avut calitatea de martori denunțători; au depus denunț din proprie inițiativă
Direcția Națională Anticorupție a transmis, sâmbătă, că, în februarie 2018, celor doi reprezentanți ai societății SC Touring Eurolines SA le-a fost atribuită calitatea de martori denunțători, după ce, din proprie inițiativă, au depus un denunț la DNA.
„Pentru corecta informare a opiniei publice cu privire la calitatea de martor denunțător pe care o persoană ar fi avut-o într-un dosar penal instrumentat de DNA, la data de 02 februarie 2018, cei doi reprezentanți ai societății SC Touring Eurolines SA s-au prezentat, din proprie inițiativă, fără apărător, la sediul DNA cu un denunț deja redactat pe numele unuia dintre ei. Aceștia au fost audiați în aceeași zi de procurorul de caz, atribuindu-li-se calitatea de martori denunțători”, se precizează într-un comunicat al DNA transmis, sâmbătă, AGERPRES.
Surse judiciare au precizat, pentru AGERPRES, că unul dintre reprezentanții societății a fost vicepremierul Dragoș Anastasiu.
Potrivit DNA, calitatea de martor denunțător este strâns legată de informațiile utile aduse la cunoștința organului de urmărire penală, în orice formă (denunț/declarație de martor), înainte ca acesta să fi fost sesizat. Detaliile cuprinzătoare oferite de cei doi au fost valorificate și au condus la trimiterea în judecată și, ulterior, la condamnarea inculpatei Burlacu Angela Georgeta, ambii fiind considerați de procurorul de caz martori denunțători, beneficiind de prevederile legale aplicabile în această situație, respectiv art. 290 alin. 3 din Codul Penal și art. 292 alin. 2 din Codul Penal, precizează sursa amintită.
„Este regretabil că, prin felul în care unii actori publici interpretează eronat dispozițiile legale se aruncă o urmă de dubiu asupra unei hotărâri judecătorești definitive ce beneficiază de autoritate de lucru judecat. În această dezbatere publică, în care DNA a fost solicitată de mass-media să se pronunțe asupra unui dosar pe care l-a instrumentat și care a fost confirmat definitiv de către instanța de judecată, interesul nostru instituțional ține exclusiv de o prezentare corectă a faptelor și a temeiurilor juridice. Respingem atragerea DNA în discuții politice de orice natură”, subliniază DNA.
