Doar 1% dintre bucureșteni folosesc bicicleta pentru activitățile zilnice, arată Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Capitalei. Pistele existente nu sunt conectate între ele, iar mai bine de jumătate sunt aproape impracticabile. Dezvoltarea infrastructurii există, deocamdată, mai mult pe hârtie, în timp ce bicicliștii spun că ajung să lase bicicleta acasă de teama pericolelor din trafic.
În București există 56 de kilometri de piste pentru biciclete, însă doar jumătate asigură condiții corespunzătoare. Dragoș merge cu bicicleta prin oraș din 2011, însă, din cauza pericolelor din trafic, se gândește de două ori atunci când vrea să plece de acasă pe două roți.
„Pe carosabil, de multe ori, n-ai loc de autobuze și de multe ori efectiv n-o mai iau și merg pe jos”, spune Dragoș.
Bicicliștii trebuie să fie atenți permanent și la comportamentul celorlalți participanți la trafic.
„Tu, ca biciclist, trebuie să ai grijă de ei să nu treacă pe roșu, când tu ai verde, să nu-ți taie fața la dreapta, pentru că ei nu semnalizează”, explică acesta.
Pistele din București sunt fragmentate și nu formează o rețea continuă
Principala problemă a pistelor de biciclete din București este că acestea sunt fragmentate și nu formează o rețea continuă, astfel că bicicliștilor le este foarte greu să își facă un traseu cap-coadă.
Un exemplu este pista de biciclete de pe strada Buzești. Deși are o lungime de doar un kilometru, aceasta este fragmentată de mai multe ori.
Anul trecut, pentru modernizarea infrastructurii dedicate bicicletelor, Primăria a adoptat Masterplanul Velo. Acesta prevede ca, până în 2035, Bucureștiul să aibă 565 de kilometri de piste pentru biciclete.
Dintre aceștia, 150 de kilometri ar urma să fie amplasați pe marile bulevarde, iar alți 415 kilometri ar trebui să asigure conectarea cu străzile secundare.
Mai multe zone din Capitală cuprinse în acest plan au rămas însă pe dinafară, susțin activiștii.
„Calea Văcărești, unde Primăria Sectorului 4 realizează lucrări de așa-zisă regenerare urbană, însă nu implementează pistele Velo din Masterplan”, spune Bogdan Cazacioc, activist și reprezentant „Vrem schimbare”.
Acesta dă ca exemplu și reconfigurarea intersecției Șoseaua Colentina–Fundeni–Andronache, unde, spune el, nu este respectată și implementată rețeaua prevăzută în Masterplan. Un alt proiect menționat este cel pentru Calea Dudești, care urmează să fie votat în Consiliul General.
În alte capitale europene, situația arată total diferit. În Amsterdam și Copenhaga, de exemplu, peste 35% dintre locuitori folosesc bicicleta pentru deplasările zilnice.
Aceștia au însă la dispoziție sute de kilometri de piste pentru biciclete, într-o infrastructură construită astfel încât deplasările pe două roți să poată fi făcute pe trasee continue.
