Armata Română nu desfășoară misiuni de patrulare în zona economică exclusivă a României din Marea Neagră, unde au loc cele mai multe incidente. Culoarele de navigație folosite de marinari se află în afara apelor teritoriale românești.
În plus, radarele militare sunt construite pentru războiul convențional și nu sunt concepute pentru detectarea dronelor care ajung în largul Mării Negre, inclusiv în zonele aflate sub suveranitatea României. Cu toate acestea, Armata a trimis un avion F-16 pentru a proteja platforma Neptun Deep, parte a celui mai mare proiect de extracție a gazelor naturale din Europa.
Unde se termină apele teritoriale ale României și ce drepturi are statul în Marea Neagră
Autoritățile române își exercită suveranitatea asupra unei porțiuni relativ restrânse din Marea Neagră, care se întinde de la țărm până la aproximativ 22 de kilometri în larg. Aceasta este cunoscută drept marea teritorială.
Dincolo de aceasta se află zona contiguă, unde statul român poate efectua controale și poate lua măsuri pentru prevenirea și sancționarea încălcării legislației vamale, fiscale și a celei privind frontierele.
Mai departe se întinde zona economică exclusivă, unde circulă navele și au loc cele mai multe incidente maritime. Aceasta poate ajunge, în principiu, până la aproximativ 370 de kilometri de țărm. În această zonă, România nu exercită suveranitate deplină, ci deține drepturi suverane asupra explorării și exploatării resurselor naturale, inclusiv a zăcămintelor de gaze și petrol. Tot aici se află și perimetrul Neptun Deep.
De ce radarele României nu pot detecta toate dronele maritime din Marea Neagră
Supravegherea pe mare cu ajutorul radarelor se face doar în apele teritoriale ale României, adică până la o distanță de puțin peste 20 de kilometri de țărm. Există trei sisteme. Unul dintre acestea este radarul Gărzii de Coastă, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, numit SCOMAR, care este conceput pentru a detecta ținte civile, precum ambarcațiunile cu o lungime de cel puțin șase metri care pătrund ilegal în apele teritoriale românești.
Potrivit unor surse din minister, dronele militare pot avea amprente radar care să păcălească sistemele MAI. Există și radarul militar, însă acesta a fost conceput pentru războiul convențional, pentru a detecta nave și alte pericole, nu obiecte precum dronele maritime. Prin urmare, sistemul va trebui adaptat pentru a putea identifica astfel de obiecte.
Astfel, detectarea dronelor militare rămâne o problemă chiar și în apropierea țărmului. Un exemplu este drona maritimă care a reușit să ajungă în portul Constanța.
Autoritățile române trebuie să stabilească foarte clar cine intervine atunci când este detectat un obiect suspect care plutește în Marea Neagră, asta în cazul în care obiectul este observat.
Cum este protejat proiectul Neptun Deep în fața amenințărilor din Marea Neagră
Revenim în zona tranzitată de nave, unde se află și proiectul Neptun Deep. SRI poate interveni doar în cazul unor operațiuni de sabotaj sau terorism, în timp ce Poliția de Frontieră poate interveni pentru salvarea de vieți omenești sau pentru a oferi sprijin în cazul unor incidente de poluare. Prin urmare, nici Garda de Coastă nu poate interveni în alte situații.
Totuși, în luna august, Armata a trimis un avion F-16 pentru a lovi o dronă observată cu ochiul liber de inginerii care lucrau pe platforma Neptun Deep. Motivul intervenției a fost salvarea vieților omenești puse în pericol.
În ce privește proiectul Neptun Deep, compania OMW este obligată de lege să asigure securitatea infrastructurii.
Într-un răspuns pentru ProTV, compania spune că își protejează instalațiile cu „sisteme avansate de operare de la distanță și redundanță”, și au o navă care ar interveni dacă apar probleme. OMV ia în calcul „completarea instalațiilor cu sisteme suplimentare de detectare pasivă”.
Pentru a fi eficiente, sistemele de supraveghere instalate de companie pe platforma Neptun Deep ar trebui integrate în sistemele de apărare ale Armatei și MAI.
Marea Neagră este apărată și de Armatele din România, Turcia și Bulgaria, care fac parte dintr-un Grup Operativ de combatere a minelor. După incidentele din larg, acordul a fost extins și pentru apărarea infrastructurii critice din Marea Neagră.
