România marchează o nouă premieră în domeniul paleontologiei. Fosilele unui nou dinozaur care a trăit pe teritoriul Geoparcului Țara Hațegului au fost identificate de cercetători. Este vorba de o specie de ceratopsian primitiv, despre care s-a crezut până acum că nu ar fi existat în Europa. Descoperirea aceasta rescrie istoria dinozaurilor pe continentul european.
Cratopsienii, dinozauri cunoscuți pentru trăsăturile lor craniene distinctive, inclusiv prezența unor coarne, au fost prezenți în Europa în Cretacicul târziu, spun autorii unui nou studiu publicat în revista Nature.
Fosilele din Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului, unul dintre cele mai valoroase teritorii paleontologice din lume, au reprezentat o piesă importantă în această descoperire. La studiu a luat parte și conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava de la Universitatea din București, precum și cercetători din instituții de cercetare de prestigiu din Marea Britanie, Ungaria și Germania.
- DOCUMENTAR Povestea dinozaurilor care au trăit în zona Transilvaniei acum 70 de milioane de ani
- Dinozaurii din Transilvania. Balaurul și Zalmoxes, specii de dinozauri-pitici de acum 70 de milioane de ani
- Dinozauri pitici, unici în lume, descoperiți în Transilvania. Fosilele sunt analizate într-un laborator din Budapesta și vor ajunge, ulterior, la București
Motivul pentru noua descoperire a dinozaurului ar putea schimba istoria
Pe baza materialelor fosile din Formațiunea de Sînpetru, situată în sudul Bazinului Hațeg, cercetătorii au definit un nou gen de dinozaur, Ferenceratops shqiperorum, o specie de ceratopsian primitiv. Numele său onorează contribuția baronului Franz (Ferenc) Nopcsa, pionier al cercetărilor paleontologice din Țara Hațegului și unul dintre cei mai influenți paleontologi ai începutului de secol XX. Nopcsa este și cel care a descoperit materialul fosil ce reprezintă astăzi exemplarul de referință al speciei (holotipul).
Descoperirea este prima confirmare că pe teritoriul actual al României au trăit ceratopsieni, un grup considerat mult timp absent din Europa.
Ce spun cercetătorii despre dinozaurul cu coarne
Rezultatele studiului din România vin să completeze date oferite de recente descoperiri importante din Cretacicul superior din Ungaria, unde au fost identificate elemente craniene mult mai complete decât cele cunoscute anterior aparținând speciei Ajkaceratops kozmai, un „dinozaur cu coarne” cu afinități contestate până de curând. Aceste resturi de craniu confirmă fără echivoc și apartenența acestei specii la grupul ceratopsienilor.
Unul dintre cei mai cunoscuți paleontologi ai momentului în studiul vertebratelor, prof. dr. Steve Brusatte, coautor al studiului, accentuează semnificația reinterpretării materialului fosil european. „Dinozaurii cu coarne, precum Triceratops, sunt printre cei mai cunoscuți dinozauri, dar majoritatea specimenelor provin din America de Nord. Acum îi găsim și în Europa, unde au stat ascunși la vedere, fiind confundați timp de decenii cu alte grupuri de dinozauri”.
Prof. Susannah Maidment de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, autorul principal al studiului recent publicat, explică motivul pentru care aceste animale au fost atât de greu de identificat în trecut. „Deși Iguanodon și Triceratops arată foarte diferit, grupurile din care fac parte au evoluat dintr-un strămoș comun și au moștenit anumite caracteristici comune. Ambele grupuri au dezvoltat independent mersul patruped, mecanisme complexe de masticație și o talie corporală mare. Din acest motiv, dinții și membrele lor sunt surprinzător de asemănătoare, atât din cauza istoriei evolutive comune, cât și a modului de viață asemănător. Atunci când avem la dispoziție doar fragmente din schelet, poate fi foarte dificil să stabilim ce animal avem în față.”
Studiul corectează o idee veche de peste un secol, conform căreia ceratopsienii nu ar fi ajuns niciodată în Europa. Noile analize indică faptul că fauna cretacică europeană era mult mai diversă decât s-a considerat, iar fosilele din România și Ungaria oferă dovezi că dinozaurii cu trăsături ceratopsiene erau prezenți în regiune și au produs aici adaptări distinctive. Aceste concluzii deschid o nouă perspectivă asupra modului în care continentul european a funcționat în trecutul geologic ca spațiu de evoluție și interconectare pentru diferite grupuri de dinozauri.
„Aceste rezultate schimbă fundamental modul în care înțelegem evoluția faunei cretacice din Europa. Fosilele descoperite, inclusiv cele de pe teritoriul Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului, arată că dinozaurii ceratopsieni nu doar au ajuns pe fostul arhipelag european, ci au și evoluat aici forme proprii, adaptate mediului insular. Analizele noastre arată că unele fosile considerate în trecut drept rhabdodontide - un grup recunoscut ca fiind endemic european - aparțin, de fapt, unor „dinozauri cu coarne” atipici , iar Europa ar fi putut reprezenta chiar un coridor important în dispersia acestor animale între Asia și America de Nord”, afirmă conf. univ. dr. Zoltán Csiki-Sava de la Universitatea din București.
Descoperirile din România și Ungaria confirmă importanța colaborării internaționale în cercetarea paleontologică și rolul esențial al teritoriului Țării Hațegului în reconstituirea evoluției faunei cretacice europene. Acest studiu deschide noi direcții de investigație și consolidează poziția Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului ca reper științific la nivel global.
