Alegerile anticipate sunt ușor de cerut de politicieni, însă greu de organizat potrivit legii actuale. Președintele Autorității Electorale Permanente, Adrian Țuțuianu, spune că actualul calendar electoral ar fi imposibil de respectat deoarece a fost gândit pentru alegerile la termen, nu pentru un scrutin făcut pe repede înainte.
În toamnă, AEP ar vrea să propună un nou Cod electoral, însă acesta ar trebui adoptat de un Guvern cu puteri depline.
Constituția permite organizarea alegerilor anticipate, după dizolvarea Parlamentului, așa cum cer unii politicieni, însă în realitate, legea electorală nu prevede o procedură separată pentru acest scenariu. Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, spune că întregul calendar, de la depunerea candidaturilor și până la organizarea secțiilor de votare, este construit pentru alegerile la termen, nicidecum pentru anticipate.
AEP a constatat că 10% dintre alegători au murit
Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente: „Un asemenea calendar, ca cel prevăzut de Legea 208/2015, astăzi, este imposibil de respectat în contextul unor alegeri anticipate. Dorim să venim în octombrie cu un proiect de cod electoral și acolo să venim cu o secțiune, un capitol dedicat regulilor privind alegerile anticipate.”
Ca să se poată organiza anticipate, ar fi nevoie de modificări rapide ale legislației. Asta înseamnă, potrivit șefului AEP, o ordonanță și cel puțin cinci hotărâri de guvern. Numai că, în actualul context, cu un Executiv demis și o coaliție destrămată, nu este posibil. Mai mult, s-ar impune și un efort logistic uriaș. Instituțiile ar trebui să finalizeze în doar câteva săptămâni proceduri care în mod normal sunt pregătite cu luni înainte.
Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente: „Să ne încadrăm pe termenele existente azi în legea 208, în ziua când s-a dizolvat Parlamentul, ar trebui să avem ordonanța și ar trebui să avem cinci hotărâri de guvern și ar însemna să încălcăm toate regulile privind transparența”.
În orice caz, un aspect important de lămurit înaintea alegerilor este situația Registrului Electoral. În prima jumătate a anului au fost verificați peste 152.000 de alegători cu vârsta de peste 90 de ani și s-a constatat că 10% dintre ei au decedat.
Adrian Țuțuianu, președintele Autorității Electorale Permanente: „Sunt 3.435 de persoane care ar trebui radiate, se cunoaşte la nivel local că sunt decedate. Pentru 13.073 de persoane, autorităţile locale nu au informaţii suficiente. Presupunem că sunt decedate şi aceste persoane. Deci, iată, peste 17.000 de persoane care ar trebui, într-un fel sau altul, să le clarificăm situaţia în perioada următoare.”
O altă problemă este cea a evidenței românilor decedați în străinătate, în special din Republica Moldova sau Ucraina. Șeful AEP spune că este nevoie de un acord de informare între ministerele de Externe pentru a putea menține cât mai exact Registrul Electoral.
