Cea mai înaltă jurisdicție a ONU, Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a început luni lectura avizului său consultativ fără precedent cu privire la obligațiile legale ale statelor pentru a frâna schimbările climatice cu o întrebare cheie privind asumarea responsabilității istorice de către marii poluatori, conform unui material transmis de AFP.
''Consecințele schimbărilor climatice (...) afectează atât ecosistemele naturale, cât și populațiile umane'' și ''evidențiază amenințarea urgentă și existențială reprezentată de schimbările climatice'', a declarat judecătorul Yuji Iwasawa în primele minute de lectură a extraselor din câteva sute de pagini redactate pe acest subiect, cea mai importantă chestiune examinată vreodată de această jurisdicție, conform unor experți invocați de AFP.
Concluziile instanței nu au fost încă pronunțate.
''Cred că acest lucru poate schimba cu adevărat situația în actuala dezbatere climatică'', a estimat anterior Ralph Regenvanu, ministrul schimbărilor climatice din Vanuatu. În arhipelagul său din Pacific, studenții au lansat procedura în 2019, ce a fost apoi propulsată printr-un vot în Adunarea Generală a Națiunilor Unite.
''Au trecut 30 de ani de când suferim din cauza acestei situații. Acest lucru va schimba narațiunea și exact de asta avem nevoie'', a declarat el marți pentru AFP.
Avizul CIJ va fi doar consultativ, dar, fiind formulat de cea mai înaltă autoritate judiciară a Națiunilor Unite, va stabili o interpretare legală solidă pentru a baza acțiunile sau deciziile viitoare ale legiuitorilor, avocaților și judecătorilor din întreaga lume, susține AFP.
''Schimbările climatice nu sunt doar un exercițiu academic ... le trăim zilnic'', a declarat pentru AFP Fijien Vishal Prasad, 29 de ani, care a lansat campania cu alți studenți de la Universitatea Pacificului de Sud, din Vanuatu.
Opinia CIJ este ''potențial una dintre cele mai importante decizii juridice ale vremurilor noastre'', a declarat Joy Chowdhury, avocatul principal al ONG-ului Ciel, care susține procedura.
Alături de aproximativ 100 de manifestanți, aceștia au fost prezenți miercuri în fața sediului ICJ, în spatele unui banner pe care scria: ''Instanța a vorbit - guvernele trebuie acum să acționeze''.
Națiunile Unite i-au instruit pe cei 15 judecători ai CIJ să răspundă la două întrebări. În primul rând: Ce obligații au statele din perspectiva dreptului internațional de a proteja Pământul împotriva emisiilor de gaze cu efect de seră, generate în principal de arderea petrolului, cărbunelui și gazelor naturale, pentru generațiile prezente și viitoare?
Și în al doilea rând, care sunt consecințele legale ale acestor obligații pentru statele ale căror emisii au provocat daune mediului, în special față de statele insulare vulnerabile?
Curtea trebuie să organizeze cele mai mari audiențe din istoria sa, cu peste 100 de națiuni și grupuri care vor lua cuvântul în decembrie la Palais de la Paix (Palatul Păcii, sediul CIJ de la Haga n.r).
Activiștii climatici, frustrați de încetinirea proceselor obișnuite de negociere, se îndreaptă din ce în ce mai mult către instanțe - naționale și internaționale - pentru a forța companiile și statele să acționeze, cu unele decizii în favoarea lor.
Conferințele COP anuale au făcut cu siguranță anumite progrese dar sunt insuficiente pentru a menține obiectivul limitat al unei creșteri a temperaturilor medii de sub 2° C, comparativ cu era preindustrială, stabilit prin Acordul din Paris din 2015. Lumea este deja cu cel puțin 1,3°C mai caldă decât în perioada preindustrială, susține AFP.
La fel ca în povestea biblică a luptei lui David împotriva lui Goliat, dezbaterea opune mici țări în curs de dezvoltare țărilor cu economii avansate.
Marii poluatori, inclusiv Statele Unite și India, au avertizat instanța și au apărat procesul politic existent în cadrul COP, Convenția cadru a ONU privind schimbările climatice, în ciuda insuficiențelor sale. În plus, Statele Unite au anunțat că se retrag din acordul de la Paris.
Țările mici solicită, de asemenea, plata de reparații de către poluatorii istorici, o cerere inacceptabilă pentru majoritatea țărilor bogate.
''Principiul cardinal este clar ca apa de izvor. Statele responsabile sunt obligate să repare pe deplin daunele pe care le-au provocat'', a declarat Margaretha Wewerinke-Singh, din Vanuatu.
Aceste state solicită, de asemenea, un calendar pentru eliminarea combustibililor fosili, compensații monetare, dacă este necesar, precum și recunoașterea greșelilor din trecut.
Detractorii spun că principalii poluanți vor ignora avizul CIJ.
Dar dreptul internațional este construit cu astfel de avize, explică pentru AFP Andrew Raine, din Departamentul Juridic al Programului ONU pentru Mediu. ''Ele clarifică maniera prin care dreptul internațional se aplică crizei climatice, care are repercusiuni asupra instanțelor naționale, proceselor legislative și dezbaterilor publice'', conform lui Raine.
