Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Curtea Europeană de Justiție nu permite înscrierea numelui Pablo Escobar ca marcă înregistrată în UE

Oficiul European pentru Proprietate Intelectuală al Uniunii Europene (EUIPO), cu sediul în Spania, a refuzat înregistrarea numelui Pablo Escobar ca marcă pe teritoriul UE, iar Curtea Europeană de Justiție a confirmat decizia, în primă instanță.

Marca Pablo Escobar, interzisă în UE

"EUIPO a considerat, în mod corect, că acești oameni ar asocia numele lui Pablo Escobar cu traficul de droguri şi narcoterorismul, precum şi cu crimele şi suferinţele rezultate din acestea, mai degrabă decât cu posibilele sale fapte bune în favoarea persoanelor sărace din Columbia", se arată în comunicatul Curții.

Decizia vine ca motivație a faptului că numele fostului traficant de droguri este unul cu rezonanță puternică și este considerat "contrar ordinii publice şi bunelor obiceiuri şi se baza pe percepţia publicului spaniol, deoarece are o cunoaştere mai bună a lui Pablo Escobar datorită legăturilor existente între Spania şi Columbia".

Pe 30 septembrie 2021, compania Escobar Inc., cu sediul social în Statele Unite, a solicitat EUIPO să înregistreze denumirea de Pablo Escobar ca marcă comercială în UE, pentru mai multe produse şi servicii.

Escobar Inc. a fost înfiinţată de fratele lui Pablo Escobar, Roberto de Jesus Escobar Gaviria, care a stat 12 ani în închisoare pentru că și-a ajutat fratele, conform Financial Times.

În 2020, el a spus că firma sa va lansa un smartphone cu numele de Escobar Fold 1. În acest moment, compania vinde o criptomonedă numită Escobar Cash, potrivit site-ului său.

  • Timp de peste 18 ani, Pablo Escobar a fost considerat cel mai mare baron al drogurilor din lume.

Cine a fost Pablo Escobar

Columbianul Pablo Escobar s-a născut în 1949 și a crescut într-un cartier sărac de lângă Medellin. El și-a început "cariera" cu jefuirea cimitirelor, de unde fura pietre funerare și le vindea.

Apoi, el a început să falsifice diplome de studii, să fure mașini și facă trafic de cannabis. Așa a început drumul său de a deveni baron al drogurilor.

Specialiștii spuneau că susținerea unui imperiu al criminalității necesita instaurarea unor instrumente de teroare, astfel că a transformat orașul Medellin în cartierul general al criminalității. Oficialitățile au precizat că, doar în anul 1989, el a orchestrat peste 2.600 de crime în orașul Medellin.

La un moment dat, pentru a-și sublinia puterea, Pablo Escobar a detonat o bombă aflată într-un avion, pentru a-l ucide pe Cesar Gaviria Trujillo, candidat la preşedinţia Columbiei la acea vreme. Au murit, în total, 107 persoane, însă Trujillo nu s-a aflat în avion, pentru că intervenise o modificare în agenda sa. Pentru că în acel avion erau și doi americani, administrația Bush s-a implicat în capturarea lui Escobar, astfel că acest aspect a constituit un ajutor pentru autoritățile columbiene.

  • El reușea să facă, la un moment dat, în jur de 420 de milioane de dolari pe săptămână, datorită traficului de cocaină.
  • Cartelul lui Escobar deținea 80% din piața mondială de cocaină, la un moment dat.

În 1993, a amenințat că va crea haos dacă va mai fi hăuituit. Și s-a ținut de cuvânt. A aruncat în aer mai multe mașini și magazine, unde se aflau și copii.

Pentru scurt timp, el a fost lăsat în pace, dar apoi a fost căutat din nou și a fost găsit, în cele din urmă, chiar cu ajutorul fratelui său, Roberto, care a ajuns colaborator al departamentului antidrog din SUA.

În Medellin, el a reușit totuși să-și creeze un statut special, în sensul că a construit școli și terenuri de fotbal și a donat sume de bani. Astfel, cei din mediul sărac îl considerau un erou la un moment dat.

Escobar a fost ucis pe 3 decembrie 1993, după o operațiune amplă, la o zi după ce a împlinit 44 de ani.

  • Averea lui Escobar era estimată, la un moment dat, la peste 30 de miliarde de dolari.
  • În proprietatea lui Escobar apăreau 15 avioane și 6 elicoptere și chiar și o grădină zoologică privată.
  • La sfârșitul anilor ‘80, Escobar s-a oferit să plătească datoria Columbiei de 10 miliarde de dolari, în schimbul exonerării oricărui tratat de extrădare.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE