O dronă militară chineză de mari dimensiuni a efectuat zboruri frecvente prin survolarea Mării Chinei de Sud în ultimele luni și a transmis semnale false de transponder pentru a fi identificată și monitorizată ca alt aparat de zbor, inclusiv un avion de marfă belarus sancționat și un avion de vânătoare britanic Typhoon. Mai mulți atașați militari și analiști din domeniul securității care examinează operațiunile susțin că zborurile reprezintă o schimbare radicală în tactica Chinei în zona gri din Marea Chinei de Sud și ar testa posibile capacități de a recurge la ținte false în cazul unei invazii chineze a Taiwanului, relatează Reuters.
Începând din august, au fost înregistrate cel puțin 23 de zboruri sub indicativul YILO4200, o dronă militară chineză cunoscută pentru autonomia sa extinsă, însă aparatul de zbor fără pilot a transmis datele de înmatriculare ale altor aeronave, relevă analiza realizată de Reuters în baza datelor de pe site-ul de monitorizare a zborurilor Flightradar24.
Traiectoriile de zbor se îndreaptă adesea spre est, din provincia chineză Hainan, către Filipine, în apropierea insulelor Paracel disputate, și în de-a lungul coastei Vietnamului.
Cu ce scop ar ascunde China zborurile dronelor
Operațiunile reprezintă un element nou și elaborat în expansiunea prezenței Chinei în Marea Chinei de Sud și în jurul Taiwanului, pe măsură ce armata sa răspunde cerințelor Partidului Comunist de a spori gradul de pregătire al forțelor sale, susțin trei diplomați, patru analiști de informații și trei experți în securitate familiarizați cu datele de zbor, citați de Reuters.
Activitățile includ exploatarea războiului electronic și a tacticii de înșelăciune în timp real, au precizat experții.
Deși este puțin probabil ca mascarea să înșele complet controlorii de trafic aerian sau radarele militare, aceasta ar putea crea confuzie care să ducă la pierderea de timp într-un conflict, ar putea ascunde activități sensibile de supraveghere sau ar putea fi utilizată pentru propagandă sau dezinformare, arată sursele citate.
„Nu am mai văzut niciodată așa ceva. Este un fel de test de dezinformare realizat în timp real folosind aeronave care nu sunt tocmai discrete. Nu pare deloc a fi întâmplător”, a spus Ben Lewis, fondatorul platformei de date open-source PLATracker.
Ministerul Apărării din China nu a răspuns, după ce i-a fost solicitat un punct de vedere cu privire la zboruri și scopul acestora, mai precizează Reuters.
Drone din China, identificate ca un avion cargo din Belarus
Zborurile au apărut preponderent pe Flightradar24 ca avion de marfă Iliușin-62 operat de compania Rada Airlines din Belarus, precum și un avion Typhoon al Forțelor Aeriene Regale, avion de pasageri Il-62 din Coreea de Nord și avion executiv Gulfstream anonim.
De la jumătatea lunii decembrie, YILO4200 a efectuat, de asemenea, mai multe zboruri în nord-vestul Chinei, cel mai recent pe 15 februarie, când a apărut ca un Pilatus PC-12 anonim, un avion de pasageri mic cu turbopropulsor.
Datele de înmatriculare ale aeronavelor provin dintr-o adresă codificată, așa-numită adresă de 24 de biți, reglementată de Autoritatea Internațională a Aviației Civile (ICAO). Transmise prin dispozitive transponder, informațiile ajută la dezvăluirea poziției, direcției și vitezei unei aeronave.
În mod normal, datele sunt unice pentru fiecare avion, iar adresele sunt cunoscute publicului. Cu toate acestea, este posibilă recodificarea unui transponder pentru a-i atribui un număr de înregistrare diferit, susțin doi piloți și doi analiști, citați de Reuters.
Compania Rada a fost sancționată de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine al SUA în august 2024 pentru transportul de mărfuri în și din Africa, care includeau membri ai Grupului Wagner cu legături cu Armata rusă, precum și traficul de animale sălbatice exotice.
În schimb, adevăratul avion belarus Il-62 a fost activ pe toată perioada cu un indicativ de apel diferit și a zburat, la un moment dat, în același timp cu drona chineză care încerca să-l mascheze, au arătat datele Flightradar24.
Rada Airlines nu a răspuns la o solicitare de comentarii, iar ministerul britanic al Apărării a declarat că nu poate comenta. De asemenea, un purtător de cuvânt al ICAO a declarat că organismul nu comentează problemele sau speculațiile.
Operațiunile chineze ar putea crea confuzie
După ce a decolat de pe aeroportul internațional Qionghai Boao din Hainan, aeronava a survolat mai multe ore , zburând în formă de stea sau clepsidră deasupra acelorași zone.
Profilurile de zbor corespundeau celor asociate de obicei cu dronele militare de mari dimensiuni utilizate în operațiuni de supraveghere și acopereau zone sensibile din Marea Chinei de Sud, inclusiv zone frecventate de submarine, au declarat patru analiști, conform sursei citate.
Armata chineză zboară în general cu dronele sale, fără a transmite semnale de apel sau numere de înregistrare.
Două zboruri dintre cele 23 analizate de Reuters păreau a fi deosebit de neobișnuite: într-unul, care s-a desfășurat între 5 și 6 august, drona a transmis inițial un cod aparținând RAF Typhoon, apoi a comutat semnalul către alte trei avioane în aproximativ 20 de minute, aterizând în cele din urmă ca avionul Rada Airlines.
În altul, pe 18 noiembrie, drona a zburat pretinzând că este avionul belarus, în timp ce avionul real Rada Il-62 a decolat din apropierea Belarusului cu destinația Teheran.
Analistul de securitate Alexander Neill a declarat că operațiunile din Hainan păreau a fi o tactică nouă dintr-o serie de operațiuni chinezești, menite să „tulbure apele” în cazul în care tensiunile regionale ar escalada într-un conflict.
„Nu par a fi exerciții, ci mai degrabă genul de acțiuni pe care Comandamentul Indo-Pacific al SUA le-a descris ca repetiții pentru o confruntare – orice pot face chinezii pentru a semăna confuzie în mințile rivalilor lor este în avantajul lor.
SUA și aliații săi știu că, având în vedere realitățile conflictelor convenționale extrem de automatizate, chiar și milisecundele contează în lanțul de escaladare a conflictului”, a declarat Neill, membru al Pacific Forum din Hawaii.
Pentagonul nu a răspuns la solicitarea de a comenta zborurile dronelor chineze.
Drona „mascată” e folosită adesea pentru misiuni de supraveghere
Ben Lewis și alți trei analiști de informații din surse deschise au afirmat că indicativul de zbor YILO4200 provine de la vehiculul fără pilot Wing Loong 2, cu autonomie extinsă, un avion similar cu drona americană Reaper, cu o anvergură a aripilor de 20,5 metri (67 picioare).
Drona Wing Loong este utilizată în principal pentru supraveghere, dar poate fi adaptată și pentru alte misiuni, inclusiv operațiuni de comandă și control, lovituri precise cu rachete și operațiuni antisubmarin.
Aparatul de zbor este produs de Chengdu Aircraft Corporation, o filială a AVIC, afiliată statului chinez. Reprezentanții firmei au transmis că nu vor comenta aceste informații.
Amelia Smith, care urmărește zborurile online, a făcut prima legătura între Wing Loong 2 și indicativul de apel, analizând datele de zbor, rapoartele presei de stat și anunțurile guvernamentale. Lewis, Smith și alți doi analiști de informații au declarat că nu este clar care agenție chineză operează aeronava de pe aeroportul Boao, care este o facilitate cu dublă utilizare, comercială și militară.
Imaginile satelitare din iulie, septembrie și ianuarie obținute de Reuters arată drone mari pe pistă, alături de clădiri auxiliare într-o parte a aeroportului care este în prezent în curs de extindere.
Motivul pentru care disimularea dronelor de către China e considerată un exercițiu pentru posibila invadare a Taiwanului
Directorul de comunicare al Flightradar24, Ian Petchenik, a afirmat că sistemul de urmărire a observat zborurile din Hainan și că nu a mai înregistrat până acum o astfel de activitate, în afară de codificări aparent accidentale, adrese inexistente sau date corupte.
„Pe baza modelelor de zbor și a modului de utilizare a acestor adrese de 24 de biți, nu pare să fie vorba de o eroare în programarea transpondere”, a spus Petchenik.
Reuters nu a putut determina dacă zborurile se desfășoară pe trasee programate sau sunt controlate de la sol.
Traseele traversează zone cu activitate navală intensă, inclusiv apele din sudul Hainanului, în apropierea bazelor submarine chineze, și spre est, către canalul Bashi dintre Taiwan și Filipine – un punct cheie de acces al marinei chineze în Pacific.
Modelele de rută sugerează o repetiție pentru o operațiune deasupra Taiwanului, a declarat Alexander Neill, analist de securitate.
Suprapuse pe o hartă a Taiwanului, cele 23 de rute de zbor trec prin mai multe puncte militare de interes, concentrate în jurul Taipeiului, dar care se extind și de-a lungul coastei sudice a insulei. Traiectoriile estice aduc aeronavele aproape de bazele japoneze și americane din Okinawa și de alte insule din lanțul Ryukyu.
