Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Cum au ajuns faraonii superstaruri într-o expoziție la Marsilia

Faraonii sunt subiectul central al unei expoziții, vernisată zilele acestea la Marsilia, ce va fi deschisă până la 17 octombrie. Aceasta își propune un parcurs în istoria Egiptului, de acum 5 mii de ani până în prezent.

De-a lungul a 3.000 de ani, Egiptul a avut peste 340 de faraoni, dar noi îi cunoaștem doar pe câțiva dintre ei, care au avut realizări militare sau arhitecturale - temple, piramide sau statui mărețe. Adesea imaginea lor a ajuns la noi fabricată sau distorsionată. 

„Dacă anumiți faraoni sunt foarte cunoscuți astăzi, în timp ce alții care au fost cunoscuți și venerați multă vreme au dispărut, asta se datorează, încă o dată, imaginilor și textelor, materialului pe care îl avem la dispoziție pentru a-i cunoaște și de asemenea propriilor noastre valori care se schimbă, în funcție de secol, (de dinastii), de vremuri,” a declarat Frederic Mougenot, curator al expoziției.

Faraonii extrem de cunoscuți

Expoziția reprezintă și o metaforă despre faimă și memorie. Vedetele de ieri nu sunt cele de azi și poate nici cele de mâine, spun curatorii. Uneori ironia istoriei sau chiar norocul i-a adus în lumină pe unii faraoni și nu neapărat meritele lor.

„Dacă o prețuim atât de mult pe Nefertiti astăzi, dacă apare în reclame, dacă și cântăreții pop de astăzi se referă la Nefertiti, este pentru că ea transmite o imagine pe care o prețuim noi, o femeie puternică, o femeie africană, care nu le-a vorbit deloc egiptenilor,” a explicat Frederic Mougenot, curator al expoziției.

 „Ceea ce îi face pe unii faraoni extrem de cunoscuți sunt adesea cercetările arheologice care au dus la descoperirea mormântului, în 1922 de exemplu, al lui Tutankamon, în Valea Regilor, și la descoperirea unei comori funerare, cu câteva sute piese de aur de exemplu și pietre semiprețioase. Evident, acesta a fost un fapt uimitor, afară din fire pe care mass-media l-a făcut imediat cunoscut Occidentului,” a declarat Guillemette Andreu-Lanoe, director al departmentului Egipt la Luvru.

Expoziția trebuia inițial să aibă loc în 2020. Întârziată de pandemia Covid, vine însă la momentul potrivit. Pentru că 2022 marchează bicentenarul descifrării hieroglifelor de către Jean-François Champollion.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE