Copii care cresc copii. Un fenomen la care excelăm ca țară, însă când vine vorba de a-l combate, băgăm capul în pământ de rușine. Lipsa educației sexuale, sărăcia și lipsa de proiecte sociale, toate creează o țară în care, din generație în generație, fete tinere devin mame înainte de vreme.
Aproape jumătate dintre nașterile de la fete cu vârsta sub 15 ani din Uniunea Europeană se întâmplă în România. Mai mult decât atât, un studiu Salvați Copiii arată că anul trecut, peste 6000 de fete cu vârsta până în 18 ani au devenit mame.
Mai mult decât atât, un studiu Salvați Copiii arată că în fiecare an, aproximativ 10.000 de fete cu vârsta până în 18 ani devin mame. Raluca este una dintre ele. Acum are 28 de ani. Când s-a căsătorit n-avea nici 16 ani.
Raluca, mamă: „Copil, n-aveam minte. Că altfel dacă aveam, nu mă căsătoream la 15, 16 ani. Soțul când l-am luat avea 23 de ani. Era mai mare ca mine. Vă dați seama am patru frați, le venea greu să mă ia acasă înapoi. Dar totuși eu îl iubeam foarte mult și n-am plecat.”
Primul copil a venit la scurt timp după căsătorie.
Raluca, mamă: „16 și jumătate. Am rămas repede gravidă.”
Are trei copii acum, de 8, 10 și 12 ani, care stau mai mult cu bunica, Maria. Sunt trei din cei peste 55.000 de copii din România care au unul sau ambii părinți plecați la muncă în străinătate. Atât tatăl, cât și Raluca, sunt plecați cu lunile în fiecare an. Bunica Maria are 59 de ani. Are patru copii, adulți, toți la muncă prin țară sau străinătate. A rămas în urmă, singură, cu 14 nepoți.
Maria, bunică: „Două s-au căsătorit.”
Reporter: „Ce vârstă aveau?”
Maria, bunică: „Până în 16.”
Reporter: „Și au renunțat la școală atunci când s-au căsătorit?”
Maria, bunică: „Una da. Una terminase a 8-a. Una tot în a 8-a a renunțat și ea și a plecat. Ce puteam să mai fac?”
Conform unui studiu Salvați Copiii, 85% dintre mamele minore abandonează școala.
Raluca a apucat să facă doar patru clase și asta în programul „A doua șansă”, când deja trecuse de vârsta școlară. Ionela Băluță este cercetătoare în studii de gen. Analizează fenomenul mamelor minore de ani de zile. Spune că una dintre posibilele soluții ar fi educația sexuală introdusă în școli, încă din clasele primare. Un lucru care se întâmplă deja în alte țări europene din vest.
Ionela Băluță, cercetătoare în studii de gen: „Educația sexuală se face în mod adecvat vârstei, de către oameni pregătiți în acest sens și practic îi învață pe copii să-și înțeleagă corpul, îi învață noțiunea de consimțământ care este esențială și pe urmă îi pregătește să aibă relații sexuale consimțite, în siguranță, sănătoase și împlinite.”
La noi, educația pentru sănătate începe de la 14 ani, când pentru multe fete e deja prea târziu. Subiectul se discută la diverse ore la școală sau există doar ca o materie opțională. Și totul se face doar cu acordul părinților. Subiectul rămâne unul tabu în societatea românescă.
Ionela Băluță, cercetătoare în studii de gen: „Majoritatea părinților nu cred că sunt pregătiți pentru acest lucru, pentru că la rândul lor nu au beneficiat de o educație formală. Vorbim despre bombe, crime, sânge, inclusiv copiilor de 7 ani. Nu pare să avem o problemă să le folosim aceste cuvinte, dar la cuvântul sex ne blocăm, ne rușinăm. Inclusiv actualul ministru al educației a spus că educația sexuală e o temă prea ideologizată.”
„Școala face cât trebuie.” - Daniel David, ministrul Educației
Daniel David, ministrul Educației: „Eu nu evit numele educație pentru sexualitate, dar nu ca disciplină, fiindcă educația pentru sănătate înseamnă mai mult decât educație sexuală. Educația trebuie să vină oarecum și înainte de școală, deci este nevoie și de o schimbare psiho culturală în comunitățile respective, iar școala își face cât trebuie. Împreună cu ministerul Sănătății trebuie să avem programe care să ia ca țintă aceste comunități în sensul educațional și să implice și părinții.”
Dacă școala face cât trebuie, conform ministrului Educației, am vrut să aflăm cât face și sistemul de sănătate pentru adolescentele care devin mame prea devreme, așa că l-am contactat și pe ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. În ciuda insistențelor, nu a vrut să discute despre acest subiect.
În urmă cu doi ani legea care definea consimțământul a fost schimbată. Astăzi, povestea Ralucăi ar fi definită altfel. Din 2023, actul sexual dintre o persoană care are până în 16 ani și un partener cu 5 ani mai mare este considerat viol. Ajunsă acum la 28 de ani, Raluca și-ar dori o altă viață pentru copiii ei decât cea pe care a ales-o pentru ea însăși.
Raluca, mamă: „Să facă ceva, să nu muncească ca noi, că noi mai plecăm până afară, dar nu se câștigă. Nu e un salariu să zici să te duci la un servici să ai unde…Să învețe foarte bine să devină și ei ceva. Să nu muncească ca noi cu sapa.”
