Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Compostarea, o soluție în lupta cu emisiile de carbon de la gropile de gunoi. Ce resturi pot fi puse la compost

Publicat de: Maia Bondici

Fiecare român aruncă la gunoi aproximativ 75 de kilograme de mâncare în fiecare an. O bună parte din aceasta ar putea fi transformată în compost - aurul negru al grădinarilor, cum mai este numit. Un obicei vechi, de pe vremea bunicilor, care s-a pierdut în timp, compostarea ar putea fi o soluție în lupta cu emisiile de carbon care provin de la gropile de gunoi.

O luptă pe care oricine poate să o ducă fără investiții prea mari.

Ce poate fi pus la compost

Resturi de pâine, fructe, legume, frunze, flori, carton mărunțit și chiar și pungi biodegradabile. Împreună fac aurul grădinarului. Adică cel mai bogat îngrășământ pentru pâmânt. Și cojile de ouă sunt acceptate, însă nu și ouăle întregi sau albușul și gălbenușul, pentru că pot atrage dăunători, care ar compromite compostul. La fel se întâmplă și cu lactatele, carnea sau uleiul.

Pentru a face compost nu avem nevoie de dispozitive speciale, costisitoare. Tot ce ne trebuie este un recipient de tip butoiaș, o găleată sau un container care să aibă un capac.

Cristina Briziou, reprezentant Urban Cultor: "Compostarea este un gest pe care bunicii noștri îl făceau până să pierdem acest obicei. Nu necesită o investiție mare, necesită doar asimilarea unor noțiuni de bază, echipamentele nu sunt foarte importante, atât cât este dorința de a o face."

Zone de compostare comunitară

În București există zone de compostare comunitară organizate de cei de la Urban Cultor. În fața mai multor blocuri sunt lădițe pentru compost, în care fiecare locatar își duce resturile alimentare. Asta după ce este instruit cum să o facă.

Gabriela Iordan, coordonator Școala din Livadă: "Aici am resturile vegetale pe care le-am produs azi dimineață pentru pregătirea hranei, pentru o familie de trei persoane plus o pisică. Presărăm pe toată suprafața cât mai mult, cât mai mărunt."

Gabriela Iordan colectează deșeurile separat și îi învață și pe cei mici cum să composteze.

"Am adus măr, diverse fructe, zaț de cafea și morcov. O să le pun la lada de compostare ca să salvăm planeta", spune un copil.

Și în alte orașe precum Baia Mare sau Galați sunt zone amenajate fie de autorități, fie de ONG-uri, în care ne putem duce resturile de mâncare. În Oradea, firma de salubritate colectează deșeurile biodegradabile, care sunt compostate într-o stație de sortare.

Așa arată prismele de deșeuri biodegradabile.

Acestea provin de la casele din Oradea. Din păcate mai există plastic printre ele, însă după ce stau 4-6 luni la aer, ele sunt cernute cu acea mașinărie.

Szentes Istvan, reprezenant firmă de sortare: "Acesta este compostul natural, produsul finit. Poate fi utilizat în grădină ca atare, îngrășământ bio, sau ca materie primă pentru îngrășământul de flori sau substrat de gazon."

Jumătate din deșeurile pe care noi le producem ar putea fi compostate în loc să ajungă la groapa de gunoi.

Deși poate mulți dintre noi avem impresia că mâncarea aruncată se descompune singură și nu este periculoasă pentru natură, lucrurile nu stau deloc așa. Odată ajunsă la groapa de gunoi, pe lângă faptul că emite gaze periculoase, formează și o substanță toxică numită levigat, lichid care emană acel miros urât pe care îl cunoaștem cu toții.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE