Pentru a face ordine în companiile de stat, prim-ministrul Ilie Bolojan propune o soluție care nu s-a mai pus în practică până acum în România: consultanță din partea managerilor de succes din domeniul privat. Această variantă a fost aleasă după studierea în detaliu a situației financiar-bugetare a multor companii de stat și constatarea că multe sunt o adevărată gaură în bugetul țării.
266 de companii de stat din România au înregistrat, numai în anul 2024, pierderi de aproximativ 2,5 miliarde de lei. Alte câteva sute de societăți controlate de stat nici măcar nu și-au declarat veniturile și cheltuielile.
Pornind de la această situație, guvernul intenționează să vină, prin pachetul 2 de măsuri, inclusiv cu reorganizarea acestor societăți cu capital de stat, reduceri de indemnizații pentru membrii consiliilor de administrații și cu impunerea unor criterii de performanță.
În acest demers de restructurare, noul comitet interministerial creat va fi ajutat inclusiv de acest nou grup de specialiști și manageri din mediul privat care vor lucra pro-bono și se vor alătura unor echipe formate din angajați ai ministerelor. Se va forma un consiliu consultativ la AMEPIP, compus din specialiști în guvernanță, în juridică sau în HR.
Cine „se teme” de managerii din privat chemați să ajute Guvernul?
În ultima ședință, Executivul a aprobat memorandumul, preambul necesar pentru cooptarea acestor menageri din privat. În cadrul acestui act, se vine și cu niște declarații de confidențialitate pe care trebuie să le semneze cei care vor fi de acord să opune aceste posturi. Ei se angajează ca, în termen de cinci ani, să nu divulge informațiile confidențiale pe care le vor primi.
Din acest grup de lucru au acceptat să facă parte, cel puțin deocamdată, Speranța Munteanu – specialistă pe teme de strategie și restructurare, Mihaela Mitroi – consultant financiar, Iancu Guda – consultant fiscal, și avocatele Anca Grigorescu și Crenguța Leaua, ultima fiind cea care a reprezentat cu succes România în litigiul cu compania Gabriel Resources, în dosarul Roșia Montană. Speranța Munteanu susține că deja a semnat un acord de confidențialitate și de conflict de interese în acest sens. Procesul de consultanță nu va fi unul facil, rezultatele fiind preconizate să apară peste câțiva ani.
Speranța Munteanu: „O să avem un interval de 2 ani în care se va așeza ca lumea și toată legislația, se vor așeza și companiile și vei face, pentru că la noi problema este intotdeauna o problemă de implementare. Odată ce companiile de stat s-ar organiza de această factură, acesta ar fi un tractor excepțional pentru întreg sistemul nostru economic, pentru că, lucru pe care le-am făcut și noi în zonă, zona privată, mai meșteșugărește, ar fi obligat să se ducă și să se alinieze și asta ar trage rapid economia într-o direcție bună."
Planul premierului de a implica consultanți privați a fost criticat vehement de PSD, cel mai important partid din coaliția de guvernare. Președintele interimar, Sorin Grindeanu, susține că nu pot exista garanții că implicarea mediului privat în politicile publice economice și financiare nu va crea avantaje pentru anumite grupuri de interese.
Sorin Grindeanu: „În momentul în care lucrezi la Guvern, trebuie să ți se dea acces la informații cu caracter secret, cam ar trebui să-ți faci publică o declarație de intenție. Dacă tu vrei să vorbești despre companii, este foarte bine, dar unele dintre ele pot fi listate la bursă. Dacă nu ai o declarație de intenție, transparent și clar, lași loc la suspiciuni."
În încercarea de a-i liniști pe cei de la PSD, Dragoș Anastasiu a promis că, în cazul în care vor exista anumite suspiciuni în legătură cu unul dintre acești consilieri, acestea vor fi verificate și făcute publice.
La ce aspecte trebuie să fim atenți după ce guvernul a creat acest grup
Darie Cristea, sociolog și director de cercetare la INSCOP: „E vorba de a crea un comitet consultativ, pentru a avea și o altă viziune asupra reformării companiilor de stat. Este ceva ce nu s-a întâmplat timp de 35 de ani și nu s-a întâmplat nici cu management de la stat, nici cu management birocratic, nici cu management din zona privată.
Comitetul să poată să-și asume anumite soluții, pentru că e cumva din afara fenomenului și nu e legat de interesele care e normal să existe pe lângă aceste companii. Pot să înțeleg și critica PSD, că toată povestea asta poate să pună într-o poziție privilegiată anumite corporații, companii care sunt legate de acele persoane din comitet, dar pe de altă parte, aici este dreptul prim-ministrului și obligația lui morală de a-și alege oamenii potriviți în așa fel încât aceste amestecuri ale unor firme private în povești în zona cea mai de sus și cea mai complicată a economiei administrată de stat să nu se petreacă.
În al doilea rând, nici nu ai altă soluție. S-a văzut că, dacă nu se uită nimeni în poveștile astea, nu o să se întâmple nimic. Drept urmare, asta e soluția pe care nu am mai încercat-o până acum. Dacă acești oameni o să greșească, până la urmă răspunde prim-ministrul."
Andrei Ursu, fondator fundația Gheorghe Ursu, fost director științific al Institutului Revoluției Românești din Decembrie 1989: „Mi se pare că e o decizie foarte rezonabilă și mult așteptată. Trebuie să fim foarte atenți la conflicte de interese, aici e problema. Numai că s-au ridicat suspiciuni, mi se pare, fără a se explica unde este conflictul de interese. Întâi trebuie să vedem t de curați sunt și cât de în afara acestor sfere de avantaje ar putea fi acești membri față de soluțiile pe care le propun. Ei sunt niște sfătuitori, ei oferă niște soluții. Guvernul decide dacă urmează acele sfaturi."
Mihaela Miroiu, profesoară de teorie politică și etică feministă: „Cred că problema cea mai importantă nu e neapărat dacă ai lucrat sau lucrezi într-o formă de stat sau la privat, ci în ce măsură ai experiența competiției. Partea proastă cu multe firme de stat e că noi moștenim serios, în domeniul public, o lipsă a traiului în competiție onestă.
Asta ne face, în special în contextul proprietății de stat, să poți să faci abuzuri de genul ăsta, pentru că nu intri cu alții în competiție. Cu cine intră CFR Marfă în competiție? Sau cu cine intră Romsilva? Ei nu și-au dat proba competenței în competiție. Asta îi face să difere de mediul privat. Mai degrabă, tendința normală e să spargi monopolurile. Pentru că, inclusiv în privat, e foarte posibil să se creeze mafii ale diverselor domenii, poate pentru că sunt numai doi competitori pe piață și se înțeleg. Asta numai pentru că sunt în stare să o facă. De fiecare dată, întrebarea noastră trebuie să fie: care este efectul și care sunt bunurile produse de cei care se află într-o anumită formă de instituție sau firmă, indiferent că este de stat sau privată?
Cei din firmele private au trebuit să facă față competiției. Sigur că unele dintre ele au eludat-o, respectiv au obținut probabil contracte cu statul, cu licitații trucate. Și atunci pot eu să spun că cineva din mediul privat, care are licitații cu succes statul și care l-au favorizat, este cu adevărat o persoană care și-a demonstrat competența? Pe de altă parte, e vorba de un consiliu consultativ. Nu e vorba de firme, ci de oameni. Ei pot fi mai simplu verificați prin ceea ce au dovedit până acum. Dacă au dovedit că au făcut față profesional foarte bine, eu nu pot decât să-mi exprim toată prețuirea că intră într-o asemenea consultanță într-un moment extrem de greu și extrem de critic."
Astfel, cine se teme de acești manageri din privat? În spațiul public se tot dă exemplul liderului PSD, Paul Stănescu. Fiica lui este funcționar public la ANCOM, cu un salariu de 3.500 de euro pe lună și a ajuns acolo cu ajutorul lui Marcel Ciolacu. Ginerele lui Paul Stănescu este secretar general al ASF, cu un salariu lunar de 10.900 de euro. Fratele lui Paul Stănescu este director general al Agenției de Dezvoltare Regională Oltenia și a fost membri în Comitetul de Reglementare al ANRE.
