Volodimir Zelenski și-a declarat disponibilitatea ca Ucraina să organizeze alegeri chiar și în perioada aceasta de război și în ciuda legii marțiale existente, care interzice alegerile. Asta după ce Donald Trump și-a reluat cerința ca ucrainenii să facă alegeri. Această cerință este identică cu cea pe care o are Rusia.
Președintele american consideră că Ucraina „folosește războiul pentru a nu organiza alegeri” și că acesta ar fi „un moment important” să organizeze scrutinul. Drept răspuns, Zelenski a spus că va organiza alegeri în termen de 90 de zile, dar doar dacă partenerii occidentali vor contribui la asigurarea securității votului. În plus, președintele Ucrainei a îndemnat Parlamentul (Rada Supremă) să elaboreze propuneri legislative care să permită modificarea acestei norme.
„Solicit acum, și declar acest lucru în mod deschis, ca SUA să mă ajute. Împreună cu partenerii noștri europeni, putem asigura securitatea necesară pentru desfășurarea alegerilor. Dacă acest lucru se va întâmpla, Ucraina va fi pregătită să organizeze alegeri în următoarele 60-90 de zile”, a declarat Zelenski.
Însă principala întrebare care se pune este cine ar câștiga aceste alegeri dacă acestea ar avea loc acum.
Cine ar câștiga alegerile în Ucraina? Mai au încredere cetățenii în Zelenski?
În 2019, Zelenski a obținut o victorie zdrobitoare, cu peste 73% din voturi obținute în turul al doilea, față de 24% pentru fostul președinte Petro Poroșenko, potrivit Euronews.com. La scurt timp după aceea, Ucraina a organizat alegeri parlamentare anticipate, iar partidul lui Zelenski a câștigat o majoritate absolută de locuri în Rada Supremă.
Aproximativ 80% dintre ucraineni aveau încredere în Zelenski în 2019, acesta obținând rezultate foarte bune atât la alegerile prezidențiale, cât și la cele parlamentare din acel an. Acest procent a scăzut la 37% la începutul lunii februarie 2022, iar apoi a ajuns la recordul de 90% atunci când Rusia a început invadarea Ucrainei.
Aproape patru ani mai târziu, un sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS) la începutul toamnei a arătat că 60% dintre ucraineni continuă să îl susțină pe Zelenski. Însă depinde și dacă Zelenski va mai candida.
Conform unui alt sondaj realizat de Info Sapiens și publicat pe 9 decembrie, doar 20,3% dintre ucraineni ar vota pentru Zelenski la următoarele alegeri prezidențiale. Deși asta reprezintă o schimbare radicală, Zelenski rămâne totuși „cel mai popular candidat” și ar câștiga următoarele alegeri prezidențiale, potrivit aceluiași sondaj.
A doua alegere ca popularitate și singura persoană care s-ar putea apropia de acest nivel de susținere pe care îl are Zelenski este chiar fostul comandant suprem al forțelor armate ucrainene, generalul Valerii Zaluzhnîi, cu 19% în intenția de vot. Acum, el este ambasador al Ucrainei în Marea Britanie. Generalul și-a câștigat o reputație excelentă atunci când Rusia a declanșat războiul împotriva Ucrainei și a fost responsabil de apărarea țării, inclusiv de bătălia pentru Kiev, care a avut loc la începutul anului 2022. Tot el a fost responsabil și de contraofensivele ulterioare, până în mai 2024.
Însă problema este că Zalujnîi a declarat că nu intenționează să candideze în viitorul apropiat. În plus, pe fondul zvonurilor și al speculațiilor constante, Zaluzhnîi a menționat. la începutul lunii octombrie, că nici nu are intenția de a înființa un partid politic și că nu susține organizarea de alegeri în timpul războiului.
„Nu sunt de acord cu organizarea de alegeri în timpul războiului. Oricine primește o ofertă – presupunând că în numele meu – de a se alătura unei inițiative prin intermediul unei organizații, ar trebui să o raporteze autorităților. Eu nu înființez niciun sediu central și niciun partid politic și nu am nicio afiliere cu vreo forță politică”, a declarat Zaluzhnîi, într-o postare pe Facebook.
A treia persoană pe lista potențialilor candidați la președinție este șeful serviciului de informații militare al Ucrainei (HUR), Kirilo Budanov, care are puțin peste 5% ca procent al intenției de vot. Dar șeful serviciilor secrete ucrainene nu și-a exprimat niciodată ambiții politice și este considerat de mulți ca fiind de neînlocuit în funcția sa actuală, având în vedere operațiunile fără precedent ale HUR în Ucraina și în alte zone.
Popularitatea unor personalități militare precum Zaluzhnîi și Budanov poate fi interpretată ca un semn al importanței pe care alegătorii ucraineni o acordă apărării țării și strategiei militare viitoare, în contextul războiului dintre Rusia și Ucraina.
Ucrainenii doresc alegeri?
Conform Constituției Ucrainei, următoarele alegeri sunt posibile numai după încetarea stării de urgență, iar marea majoritate a ucrainenilor nu doresc să voteze înainte de sfârșitul războiului. Doar 12% dintre ucraineni consideră că alegerile ar trebui să aibă loc în contextul invaziei pe scară largă a Moscovei. Iar 22% dintre ucraineni susțin alegerile chiar și după un armistițiu cu garanții de securitate. Până acum, Ucraina nu le-a primit și nici nu i-au fost promise încă.
Aproximativ 63% din uncraineni consideră că alegerile ar trebui să aibă loc numai după încheierea războiului, potrivit celui mai recent sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev.
De precizat că Zelenski a declarat că nu va candida pentru al doilea mandat chiar și după ce războiul se va încheia.
„Dacă vom încheia războiul cu rușii, sunt gata să nu candidez pentru un al doilea mandat, deoarece alegerile nu sunt obiectivul meu. În această perioadă foarte dificilă, mi-am dorit foarte mult să fiu alături de țara mea, să o ajut. Obiectivul meu este să pun capăt războiului”, a declarat Zelenski în septembrie.
