Nicușor Dan vrea ca serviciile secrete să se implice în combaterea marii evaziuni fiscale. Președintele va convoca, luna aceasta, prima ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării. „Urgențele sunt deficitul și guvernul”, a declarat șeful statului.
„Avem o mare problemă legată de deficit, cu marea evaziune fiscală și este nevoie ca instituțiile, inclusiv serviciile, să se preocupe de această problemă. Este o discuție dacă este sau nu este nevoie să modificăm, în sensul acesta, strategia națională de apărare", a precizat Nicușor Dan.
În România, evaziunea fiscală este estimată la 10% din PIB.
România pierde undeva la 40 de miliarde de lei doar din cauza evaziunii fiscale, iar principala problemă este colectarea TVA.
Ce spun specialiștii privind implicarea serviciilor secrete în combaterea evaziunii
Adrian Bența, consultant fiscal: „Evaziunea fiscală trebuie combătută, dar prin metodele adecvate și trebuie combătută prin specialiștii din ANAF, care să înțeleagă noțiunea de evaziune fiscală și să nu se ducă în zona de abuz împotriva contribuabilului cinstit. Deci o măsură de combatere a evaziunii fiscale este binevenită, este dreptul statului român să își strângă taxele pe care are dreptul să le încaseze, iar fiecare cetățean trebuie să-și plătească corect taxele.
Nu este ceva nou, am mai avut situația în care evaziunea fiscală a fost trecută prin CSAT, ca o problemă de apărare națională. În momentul respectiv, se ajunsese la abuzuri uriașe împotriva contribuabililor cinstiți. Foarte mulți dintre ei s-au îndreptat către instanțele de judecată și, cam în patru cazuri din cinci, contribuabilii aveau dreptate în fața echipelor de inspecție. Și se pune problema să definim foarte exact noțiunea de evaziune fiscală și să-i găsim într-adevăr pe acei evazioniști care sunt vinovați.
Din păcate, experiența din ultimii 25 de ani și faptul că am mai avut această situație între 2012 și 2017, ne-au arătau că unele instituții ale statului creează datorii artificiale către bugetul de stat, că reclasifică tranzacții reale ca fiind nereale și de aici pun taxe suplimentare în cârca contribuabililor cinstiți. Adică nu întotdeauna ținta a fost evazionistul, ci a fost și contribuabilul cinstit.
Apropo de gap-ul de TVA, trebuie să discutăm de modul de calcul al gap-ului și cât de multă evaziune este în acest gap de TVA. Definiția gap-ului de TVA spune cât TVA ar fi încasat bugetul de stat dacă toate bunurile și serviciile s-ar fi vândut cu cota generală de TVA. Nu spune nimeni că, în gap-ul de TVA, se află o cotă redusă legală de TVA. Luăm exemplul clasic: o pâine, care astăzi se vinde cu TVA de 9%, va fi raportată ca și gap de TVA pentru o lipsă de TVA de 10 puncte procentuale.
Și de fapt, cea mai mare parte a gap-ului de TVA este generată de cotele reduse de TVA. Există un zvon, un calcul de evaziune fiscală. Evaziunea fiscală reală în domeniul TVA probabil este între 6 și 8%. Aceste lucruri sunt estimări și discuții între specialiști, nu pot fi probate. Dar în momentul în care ai asfel de discuții, înseamnă că cineva a făcut niște estimări. Deci gap-ul de TVA nu înseamnă întotdeauna evaziune fiscală, ci înseamnă că statul român are niște cote reduse de TVA.
Eu am mare încredere în acest serviciu de informații al României și sper că se va implica bine. Ideea este că trebuie să-și asume și niște noțiuni economice și chiar trebuie să înțeleagă că marea majoritate a contribuabililor sunt cinstiți. Deci trebuie găsiți doar cei care sunt infractori".
Comisia Europeană spune că, din 2015 și până acum, anual, România se află pe primul loc în ceea ce privește decalajul încasărilor din TVA, la mare distanță față de celalalte state ale UE.
