Conflictul politic din Polonia poate duce la o ruptură instituțională totală? Cine are dreptate? Președintele sau premierul? Sunt întrebări pe care mulți și le pun, iar bătălia politică din Polonia ține capul de afiș în aproape toate țările europene.
Reacții au venit chiar și din SUA, dar și din România, unde ambasadorul polonez la București și-a dat demisia.
Marea „luptă” se dă în jurul Tribunalului Constituțional de la Varșovia și întrebarea este cine trebuie să-l controleze: Guvernul și Parlamentul pe de-o parte, sau președinte, pe de altă parte.
Acest Tribunal Constituțional din Polonia este echivalentul Curții Constituționale din România.
Lupta polonezilor pentru controlul Tribunalului Constituțional
Totul a început în 2015, când partidul conservator Dreptate și Justiție (PiS) a ajuns la putere și a numit la Tribunalul Constituțional trei judecători pentru a avea majoritatea. Însă principalele instituții judiciare europene, Curtea Europeană a Drepturilor Omului și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, au decis că partidul PiS i-a numit ilegal pe cei trei judecători.
La alegerile parlamentare din 2023, PiS a pierdut majoritatea, care este acum deținută de coaliția susținută de proeuropeanul Donald Tusk, fost președinte al Consiliului European. Iar Tusk a spus că vrea să „depolitizeze sistemul judiciar.” Ulterior, în primăvara acestui an, noul parlament a ales cinci judecători pentru Tribunalul Constituțional, însă președintele țării, Karol Nawrocki, a refuzat să primească jurămintele lor și a invocat nereguli în procedura de selecție.
- „Restabilirea statului de drept este datoria noastră. După mulți ani de fărădelege care au domnit sub PiS, acest proces se dovedește a fi dificil, uneori dureros și necesitând acțiuni hotărâte. O altă cale nu există”, a scris Donald Tusk pe rețelele de socializare.
În direct la Euronews, specialiștii au încercat să explice situația din Polonia.
Tudor Ancuța, jurist specializat în drept european: „Avem de-a face cu o criză constituțională, o luptă pentru depolitizarea, dar în același timp, controlul justiției din Polonia. Totul a început în 2015, când președintele de atunci, din partea partidului Lege și Justiție (PiS) a refuzat să numească niște judecători constituționali aleși de Parlamentul polonez.
Ca urmare a acestei manevre, ulterior au avut loc alegeri și au fost numiți alți judecători aleși de majoritatea afiliată președintelui. Iar acest lucru a dus ca această Curte Constituțională să funcționeze ilegal timp de zece ani. Există decizii ale Curții Europene de Justiție, există decizii la CEDO și de la Comisia de la Veneția, care arată că această instanță a funcționat ilegal. Iar acum, premierul Tusk încearcă, printr-o manevră destul de complicată politic, să restabilească un fel de lege în Tribunalul Constituțional, dar mai mult, el deține actuala majoritate în Parlament. Parlamentul a făcut 8 numiri între judecătorii constituționali, iar președintele în funcție, care este de altă culoare politică, din nou a refuzat să-i numească pe acești judecători, ceea ce, constituțional, nu are voie să facă. Judecătorii aleși de Parlament trebuie să depună un jurământ în fața președintelui, dar nu este un drept de veto al președintelui. În direcția asta, a judecat și Curtea de justiție Europeană în luna mai.
Președintele are un interes direct să nu se întâmple ceea ce își dorește premierul și ceea ce a decis Parlamentul, adică el blochează numiri de judecători constituționali pentru ca apoi Curtea Constituțională să nu poată da decizii împotriva lui. El a mobilizat oamenii să iasă în stradă, în speranța că Parlamentul și Guvernul nu mai au curajul să continue calea pe care au ales-o.”
SUA nu i-a luat apărarea președintelui Nawrocki, dar nici lui Tusk
În acest context, toată lumea aștepta reacția americanilor. Iar ambasadorul american în Polonia și-a exprimat poziția, dar nu reiese că ar ține partea cuiva.
Reacția ambasadorului SUA în Polonia, Tom Rose: „Evenimentele care se desfășoară în această seară la Tribunalul Constituțional din Polonia sunt într-adevăr foarte grave. Se pare că asistăm la o confruntare fără precedent între exercitarea puterii de stat de către guvern și independența și autoritatea unei instituții constituționale.
Ambele părți oferă versiuni radical diferite asupra a ceea ce s-a întâmplat și a motivelor care au stat la baza acestora. Indiferent de ceea ce vor stabili în cele din urmă faptele, miile de persoane adunate în fața Tribunalului fac ca o situație deja periculoasă să devină și mai explozivă. Ultimul lucru de care are nevoie Polonia este o confruntare care să degenereze în ceva mult mai grav.
Statele Unite sunt de partea Poloniei. Nu ne revine nouă să judecăm sau să ne amestecăm în afacerile sale interne. Preocuparea noastră este pentru stabilitatea, securitatea și viitorul democratic al unei țări pe care suntem mândri să o numim prietenă și aliată.
Sper ca toți cei implicați – atât oficialii guvernamentali, cât și forțele de ordine și demonstranții – să respire adânc și să nu întreprindă nicio acțiune care ar putea provoca violență sau o escaladare suplimentară a situației.
Americanii și @POTUS țin foarte mult la această țară, la democrația ei și la viitorul ei. Însă puterea Poloniei trebuie să vină, în ultimă instanță, din interior – de la poporul său, de la instituțiile sale și de la angajamentul lor comun față de statul de drept.
Polonia a parcurs un drum prea lung și a realizat prea multe pentru a permite ca diferențele politice, oricât de puternice ar fi, să pună în pericol toate aceste realizări.”
Pe lângă demisia ambasadorului polonez în România, a venit și cea a ambasadorului polonez în China.
Tudor Ancuța, jurist specializat în drept european: „Sunt niște decizii un pic ciudate, deoarece ambasadorii reprezintă, în general, pozițiile președinților de stat. Așadar, acei ambasadori în România și în China reprezentau poziția președintelui Nawrocki. Dar sunt amândoi oameni apropiați de PiS. Așadar, este o mișcare de protest, vor să genereze probabil presiune internațională din partea altor state. Rămâne de văzut dacă se va extinde această mișcare și vor începe și alții să-și dea demisia.
Cu siguranță că președintele și PiS se așteptau ca America să intervină puternic de partea lor și să spună că ceea ce face Guvernul Tusk și Parlamentul este inacceptabil. dar se vede că reacția SUA este diferită, pentru că America, istoric vorbind, a avut întotdeauna o relație foarte bună cu indiferent cine era la guvernare în Polonia. Ce îi interesează pe americani este ca Guvernul polonez să fie un guvern puternic, cu care ei pot să colaboreze. Dar realist vorbind, au putut colabora foarte bine și cu guvernul Tusk în trecut și acum, dar și cu guvernele PiS. Știm că, la alegerile prezidențiale, l-au susținut explicit pe actualul președinte, pe Nawrocki, dar se vede că aici nu vor să intervină pentru că e foarte posibil să și știe că dreptatea este de partea lui Tusk. Și dacă ei se angajează să-ș susțină prea tare pe Nawrocki și apoi pierd, pierd și ei atât din relația cu guvernul Tusk, și din puterea lor de soft power.”
Președintele și partidele susținute de Tusk, convocate la „mediere”
Ministrul polonez al Justiției a anunțat că a trimis o solicitare de ridicare a imunității judiciare a președintelui Tribunalului Constituțional, Bogdan Swiczkowski și a adjunctului său, Bartosz Sochanski. Însă o judecătoare a Tribunalului Constituțional, Anna Korwin-Piotrowska, i-a suspendat din funcție pe cei doi și a preluat funcția de președinte al instanței.
De aici au rezultat și protestele în stradă. În fața Tribunalului Constituțional s-au adunat mii de oameni nemulțumiți, în special susținători ai PiS. Astfel, Anna Korwin-Piotrowska a chemat poliția. Protestatarii au încercat să treacă de cordoanele forțelor de ordine și scandalul s-a amplificat.
Interesant este că, în acele momente, președintele Karol Nawrocki se afla în zbor spre Senegal, unde urma să meargă la Jocurile Olimpice de Tineret. Aeronava sa s-a întors din zbor de urgență și a revenit la Varșovia. Ulterior, vineri seara, Nawrocki a vrut să intre în clădirea Tribunalului Constituțional.
- Din declarația sa, reieșea că o lovitură de stat ar fi în desfășurare: „A fost încălcată ordinea constituțională și a fost capturat prin forță un organ constituțional de stat”.
Răzvan Pantelimon, analist de politică externă: „La toate acele manifestări și voilențe, am văzut că a fost și aproape fizic între președinte și unii dintre judecători la Tribunalul Constituțional, este clar că ne aflăm într-o criză instituțională. E o criză politică care se transformă într-o ruptură între cele două tabere, ruptură care se simțea de ceva timp. Ea este și rezultatul unor decizii în legislație adoptate atunci când partidul anterior era la putere și acum își găsește și această manifestare extrem de stranie. Vorbim de o încercare de a prelua prin forță majoritatea în Tribunalul Constituțional, care vine dintr-o neclaritate legislativă.
În Constituția Poloniei este prevăzut că membrii Tribunalului Constituțional sunt desemnați de către una dintre camerele Parlamentului, SEIM, fără a interveni cealaltă cameră sau președintele, ca în cazul României. Însă, prin statutul constituțional, se prevede că judecătorii trebuie să depună un jurământ în fața președintelui, înainte de a-și prelua funcția.
În primăvară am mai asistat la o situație în care camera Parlamentului, SEIM-ul, dominat să majoritatea premierului Tusk, a desemnat șase judecători, însă președintele a acceptat jurământul doar pentru doi dintre aceștia, invicând, în cazurile celelalte, niște vicii de procedură. Este foarte clar că este un război politic de ambele părți, care duce la scăderea încrederii în justiție. Într-adevăr, sunt niște probleme majore.
Ca și în toate țările europene, sunt două tabere, una proeuropeană și alta suveranistă. Toți analiștii spun că este foarte ciudat ales momentul, vineri seară, în condițiile în care președintele se afla în avion, că e un moment ciudat pentru a impune, prin forță, câțiva judecători la Tribunalul Constituțional. Această criză devine destul de periculoasă, chiar dacă se va termina la un moment dat într-un fel sau altul. Însă cu cât durează mai mult, cu atât se va produce o ruptură și mai mare, o polarizare și mai mare în societatea poloneză, încrederea în instituții va scădea, pentru că justiția, la fel ca în România, era pusă în discuție.”
Anna Korwin-Piotrowska a convocat pentru 3 noiembrie o ședință a judecătorilor și i-a propus și lui Karol Nawrocki o întâlnire la Palatul Prezidențial.
Nu a lipsit nici reacția Rusiei. Dmitri Medvedev a spus că în Polonia are loc o „lovitură de stat constituțională”.
