După demisiile celor șase miniștri PSD, posturile vacante vor fi preluate de alți miniștri existenți din actualul guvern. Însă aceștia vor fi doar interimari pentru cel mult 45 de zile, timp în care ar trebui numiți miniștri „plini”, ceea ce înseamnă că interimarii au anumite limitări.
Miniștrii interimari au, teoretic, puteri depline. Nu și un guvern interimar
Interimarul unui astfel de portofoliu are, teoretic, aceleași prerogative legale ca și un titular, iar asta înseamnă că poate semna documente necesare funcționării ministerului respectiv, poate emite ordine sau acte administrative normative. În schimb, nu poate lansa politii publice sau strategii pe termen lung. Totuși, un interimar ar putea schimba un secretar de stat.
Diferențele majore apar atunci când întregul guvern este demis. Iar această situație apare în cazul unei moțiuni de cenzură sau atunci când prim-ministrul demisionează. În acest caz, întregul Executiv devine interimar pentru cel mult 45 de zile. Asta înseamnă că nu poate emite ordonanțe de urgență, sau proiecte de legi.
După cele 45 de zile de interimat pe care le are un ministru, termenul nu poate fi prelungit, conform Constituției. Doar în cazul unei moțiuni de cenzură, soldată cu demiterea întregului guvern, toți miniștrii rămân interimari până la numirea unui nou guvern. Președintele României trebuie să propună Parlamentului un nou premier, însă dacă numele acestuia este respins de două ori, președintele poate dizolva Parlamentul și declanșează alegeri anticipate. Totodată, dizolvarea Parlamentului poate apărea și în situația în care Parlamentul a respins două propuneri sau dar trec mai mult de 60 de zile de la prima propunere a președintelui României.
Cea mai lungă perioadă de interimat a fost în 2021, când premierul Florin Cîțu a fost interimat timp de 51 de zile.
