PSD se arată dispus să sprijine inclusiv un premier tehnocrat, o strategie prin care social-democrații vor să demonstreze că au ascultat de apelul făcut de președintele Nicușor Dan în timpul consultărilor de miercuri, acea invitație la calm și la detensionarea situației. În schimb, președintele României ar fi transmis că varianta unui premier tehnocrat este privită la Cotroceni drept o soluție de avarie, dificil de susținut politic, întrucât un astfel de Executiv ar depinde constant de voturile și deciziile partidelor din Parlament.
După retragerea miniștrilor proprii din actualul Guvern, social-democrații susțin că prin acest gest arată că actualul premier Ilie Bolojan nu mai are legitimitatea dorită și că s-a inițiat procedura prin care trebuie să se găsească un nou premier și o nouă majoritate proeuropeană în jurul acestuia.
PSD a anunțat că este pregătit să participe la formarea unui nou Guvern proeuropean și să susțină un premier politic sau tehnocrat care să fie mai receptiv la problemele cetățenilor și care să aibă și capacitatea de colaborare cu partidele care îi pot asigura această majoritate parlamentară.
PSD și-a arătat disponibilitatea pentru asigurarea sprijinului pentru adoptarea actelor normative necesare atât pentru aderarea României la OECD, cât și pentru derularea proiectelor din PNRR și pentru programul SAFE. Este vorba despre acel moratoriu cu care a venit Ilie Bolojan, într-o încercare a obține susținere timp de trei luni, până în august, astfel încât să se folosească de această perioadă pentru a negocia și a obține sprijinul necesar să vină cu o formulă de Guvern minoritar.
Potrivit surselor Euronews, social-democrații vor să demonstreze că au ascultat în primul rând semnalul dat de Palatul Cotroceni, că sunt dispuși la discuții, dar în jurul numirii unui premier independent, nu neapărat tehnocrat, o persoană care să fie familiarizată cu modul de lucru și de negociere cu partidele politice.
Ar putea fi un fost politician, susțin unele surse din actuala coaliție care să poată să creeze climatul de colaborare necesar pentru a continua programul de guvernare deja asumat.
Există o singură complicație: Ilie Bolojan trebuie să fie de acord cu o astfel de variantă de lucru, pentru că a nu se ajunge la moțiunea de cenzură cu care PSD amenință să vină dacă nu se ajunge la această soluție de compromis.
Drept urmare, este doar o simplă etapă în acest joc politic. S-a ridicat o minge la fileu pentru liberali care după retragerea miniștrilor PSD, se pregătesc împreună cu ceilalți parteneri de coaliție să vină cu propuneri de numiri interimare la ministerele vacantate de PSD.
Asta înseamnă instituirea unei perioade de 45 de zile de interimat din momentul în care președintele Nicușor Dan va semna aceste noi propuneri de miniștri interimari. E vorba despre un calendar de 60 de zile în care se poate tranșa și problema acestei propuneri cu care a venit PSD.
Liberalii ar încerca să convingă chiar și parlamentarii suveraniști să susțină un Guvern minoritar
Potrivit informațiilor Euronews, liberalii au emis deja către proprii parlamentari o hotărâre prin care le cere să înceapă demersuri atât la nivel județean, cât și în Legislativ, pentru a găsi acei parlamentari neafiliați sau din zona partidelor suveraniste care să fie dispuși să contribuie la acest plan de rezervă - crearea unei oaste de strânsură care să asigure susținerea pentru PNL și pentru scenariul Guvernului minoritar în cazul în care această propunere nu va ajunge la o soluție de compromis. Asta înseamnă că PNL încearcă să pregătească și de perspectiva unei moțiuni de cenzură.
Dacă nu reușesc să contracareze un astfel de demers, atunci o bună parte din liberali se pregătesc să intre în Opoziție și să se folosească de imaginea lui Ilie Bolojan ca singur exponent al curentului reformator pentru a reconstrui această formațiune politică și a o mobiliza și a obține un rezultat cât mai bun la viitoarele alegeri.
România are o tradiție relativ restrânsă a guvernelor tehnocrate. De fiecare dată când clasa politică a recurs la această formulă, fundalul a fost același: crize acute, tensiuni sociale și un calendar electoral care se apropia.
Primele două guverne tehnocrate postdecembriste, conduse de Teodor Stolojan și Mugur Isărescu, au ajuns la putere în circumstanțe aproape identice — instalate după tensiuni sociale și cu aproximativ un an înainte de alegeri. Stolojan a preluat puterea în octombrie 1991, după ce guvernul Petre Roman fusese răsturnat în urma mineriadei din septembrie. Opt ani mai târziu, Mugur Isărescu a preluat conducerea executivului în decembrie 1999 și a reușit să readucă economia pe creștere după trei ani consecutivi de recesiune.
Al treilea episod a venit în 2012. Președintele Traian Băsescu l-a numit premier pe Mihai Răzvan Ungureanu ca supapă pentru tensiunile din stradă — un mandat care nu a durat însă mai mult de trei luni.
Precedentul cel mai recent rămâne Guvernul Dacian Cioloș, care a condus România între noiembrie 2015 și ianuarie 2017, după demisia lui Victor Ponta în urma tragediei din clubul Colectiv. Dincolo de imaginea sa civică, guvernul Cioloș a stârnit și controverse.
