Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Ce face și ce nu face scutul de la Deveselu. Expert în politici de apărare: Ne apără doar de anumite tipuri de atacuri

Prezent în platoul Euronews România, expertul în politici de apărare, Hari Bucur-Marcu, a vorbit despre capabilitățile defensive ale României, în cazul unui incident similar cu cel din Polonia, în urma căruia două persoane au murit marți după-amiază, după ce un proiectil a lovit o zonă din localitatea Przewodów, un sat aflat în apropiere graniței cu Ucraina.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat joi, la Baia Mare, că incidentul din Polonia, unde o rachetă a ucis doi oameni, într-o localitate de lângă granița cu Ucraina, este dificil de anticipat. Șeful Executivului a declarat că „nu putem să spunem că nu se poate întâmpla şi în România un astfel de incident”.

Posibilitatea anticipării unui atac cu ajutorul scutului antirachetă de la Deveselu

Hari Bucur-Marcu: Ne apără doar asupra unor anumite tipuri de atacuri, de lovituri. E vorba de rachetele balistice, cele care au traiectorie înaltă, astfel încât de la lansare până la țintă să avem timp să le lovim noi, mai ales pe partea ascendentă a traiectoriei. Scutul de la Deveselu nu este pentru altceva. Dar sunt o mulțime de alte proiectile, rachete, drone, pentru care sunt alte mijloace de combatere, mai puțin asta - rachetele antiaeriene, deci care trag împotriva unei ținte aeriene și în mod normal se distrug în aer, fie că lovesc ținta, fie că nu lovesc ținta. În Polonia am avut o rachetă care n-a explodat în aer și a explodat la impact.

Ce alte modalități de apărare există

Expertul în politici de apărare a menționat că măsuri ca să nu se întâmple incidente ca cel din Polonia se iau întotdeauna, însă nu există siguranța de 100% niciodată.

„Probabilitatea e mare, dar nu este garantată. Majoritatea țintelor aeriene sunt combătute, am mai dat exemplul cu Israelul, care are sistemul acesta Iron Dome, sistem complex care lovește ținte aeriene de toate felurile, din diferite stagii de evoluție a zborului lor. Dar dacă țineți minte când a avut Hezbollahul un val de rachete asupra Israelului, lansat din Liban, câteva dintre ele, totuși, au lovit diferite obiective terestre din Israel, nu multe, dar oamenii au trebuit să se adăpostească. Imaginați-vă cum ar fi să nu fie deloc. Nu e o vulnerabilitate că o rachetă sau un proiectil mai scapă, a menționat Hari Bucur-Marcu pentru Euronews România.

Misiunile de poliție aeriană au posibilitatea de a intercepta un posibil atac?

„E foarte greu de spus, depinde de conjunctură, de armamentul pe care îl are la bord. Un avion se înarmează înainte de decolare, pentru o anumită misiune. Dacă ar avea misiune sa distrugă rachetele care trec prin zona lui, atunci ar fi în stare, doar că nu ține nimeni în aer un avion, doar pentru că, la un moment dat, ar putea să vină o rachetă”, spune Hari Bucur-Marcu.

Potrivit expertului în politici de apărare, sistemele de la sol sunt mult mai ieftine decât întreținerea în zbor a avioanelor de poliție aeriană.

Hari Bucur-Marcu: „Ele asta fac. Urmăresc traficul aerian și dacă se abate cineva de la traficul aerian autorizat intervin ca orice polițist.”

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE