15 ani de construcție și 270 de milioane de euro, au făcut Catedrala Națională să fie cea mai mare biserică ortodoxă din lume, un lăcaș de cult al recordurilor. Cei mai mulți bani au venit de la bugetul de stat și de la primării. Experții spun că monumentul ar trebui să devină un simbol turistic pentru România.
Ideea unei Catedrale Naționale a pornit încă din secolul 19, în vremea lui Carol I. Casa Regală a dat girul pentru construcția unui monument ortodox ca simbol al unității naționale, la propunerea intelectualilor și a politicienilor vremii. Cinci milioane de lei din aur au fost alocați din bugetul țării dar proiectul nu a avansat, pentru că Sinodul Bisericii și autoritățile nu au căzut de acord asupra locului în care să fie construită catedrala. Planurile au fost reluate în anul 1925, când a fost înființată Patriarhia Română.
Marius Vasileanu, profesor istoria religiilor: A fost un legato aici, un proiect suspendat strict în perioada regimului comunist și ulterior mai aproape de noi, odată cu 1990 și eliberarea de dictatura comunistă, lucrurile sigur că au mers ceva mai lin, în direcția celor văzute astăzi. Este un proiect aprobat până la urmă de toată clasa politică.
Aprobat și susținut. În Ordonanța de lege din 2005 care prevede construirea Catedralei, Guvernul României și alte administrații publice se angajau să acorde, la solicitarea BOR, tot sprijinul necesar. Acesta a venit sub forma a sute de milioane de euro.
Adrian Negrescu, analist economic: E o investiție semnificativă făcută de statul român, prin Biserica Ortodoxă, dar și prin bugetul de stat, inclusiv bugetele locale, care o contribuit de-a lungul anilor la această investiție uriașă, cifrat la peste 200 de milioane de euro.
Aproximativ 270 de milioane de euro au mers spre construcția catedralei. 10% din ele au provenit din fonduri proprii. De-a lungul a aproximativ 15 de ani, cei mai mulți bani au venit de la Primăria Capitalei, primăriile de sector și de la bugetul de stat. Deși inițial, Catedrala trebuia să fie construită cu banii din donațiile enoriașilor, pe parcurs, planurile s-au schimbat. Patriarhia nu a publicat costurile și a spus mereu că ele vor fi dezvăluite la finalizarea lucrărilor.
Adrian Negrescu, analist economic: Nu au avut un business plan foarte clar în care să elaboreze niște politici ce țin de existența veniturilor, cert a veniturilor, care să ia în calcul niște estimări legate de cheltuieli. Pare că de la un an la altul cheltuielile au crescut foarte mult, că veniturile au fost sub semnul întrebării și de aceea s-a apelat foarte mult la la bugetul de stat.
Construcția oficială a început în 2010, asta după ani de discuții privind amplasarea lăcașului de cult. Până în 2013 se puneau bazele, iar în 2017, clădirea prindea formă. În 2018, au fost sfințite și clopotele Catedralei. În 2020 au fost instalate și turlele aurii, iar până în prezent s-a lucrat la fațadă.
Marius Vasileanu, profesor istoria religiilor: Împărtășim un proiect de amploare națională, ceea ce nu se întâmplă foarte des în istoria noastră recentă. Un proiect care, iată, este aproape încheiat și, repet, care a creat o formă de solidaritate, de unitate, chiar dacă au mai fost voci care au contestat.
Cristi Pitulice, consultant în turism: Fără doar și poate, Catedrala Mântuirii Neamului va deveni un punct de atracție. Fie un punct de atracție serios, adică din punct de vedere religios, fie tratat ca pe o curiozitate. Aici avem exemple de peste tot din Europa unde am avut lăcașul de cult construit recent, care într-adevăr ele s-au transformat în puncte de atracție
Cu un iconostas de peste 23 de metri lungime și 17 metri lățime, înălțată până la 120 de metri, pe o suprafață de 38.000 de metri pătrați și cu o turlă care depășește 100 de metri, Catedrala Națională este cea mai mare biserică ortodoxă din lume depășind Catedrala din Bulgaria, care deținea acest record. Clopotele sunt și ele pe măsură. Sunt șase la număr , iar printre ele se află și cel mai mare clopot din Europa . Cântărește peste 25 de tone, va suna doar la evenimente importante, dar sunetul lui se poate auzi pe o rază de cel puțin 15 kilometri.
