În plină stare de alertă energetică, România plătește nu numai prețul secetei prelungite, ci și al politicilor verzi care au mizat pe închiderea unităților de producție pe cărbune, fără a pune în funcțiune altele noi. Mai mult, cu toate că numărul prosumatorilor a crescut semnificativ, lipsa bateriilor de stocare dezechilibrează situația, așa că suntem nevoiți să importăm curent la orele de vârf de consum.
Pentru a înțelege cât de aproape suntem de criza energetică, urmărim mai jos câtă electricitate se produce într-o zi de vară, dar și câtă se consumă.
De ce avem excedent de electricitate
În aceste zile, principala preocupare este dacă România dispune de suficientă energie după oprirea reactorului 1 de la Cernavodă, responsabil de 10% din electricitatea necesară. Un context agravat și de riscul închiderii reactorului 2 din cauza lipsei apei de răcire pentru centrala nucleară Luni, 3 august 2026, în jurul orei 12, producția era cu aproximativ 1.000 de megawați mai mare decat consumul, potrivit Transelectrica. Așadar, un surplus care este exportat.
Luni (3 august 2026), ora 12:
- Producție: 5.986 MW
- Consum: 4.912 MW
- Surplus (export): 1.074 MW
De ce avem excedent de electricitate: este o zi cu mult soare, care a asigurat mai mult de o treime din producția națională cu ajutorul panourilor fotovoltaice. Urmează centralele alimentate cu hidrocarburi, adică gaze naturale și petrol, din care s-a produs 14% din total. Centralele pe cărbune au livrat și ele aproape 13%, apoi reactorul 2 și hidrocentralele, cu peste 10% fiecare. Cel mai puțin au produs eolienele, nici 2%, este firesc, pentru că nu bate vântul, și nu în ultimul rând, biomasa.
Producția de energie (luni, 3 august 2026, ora 12):
- 38,14% Fotovoltaice - 2897 MW
- 14,29% Hidrocarburi - 860 MW
- 12,83% Cărbune - 772 MW
- 11,12% Nuclear - 669 MW
- 10,90% Hidrocentrale - 656 MW
- 1,81% Eolian - 109 MW
- 0.91% Biomasă - 55 MW
Cumpărăm energie la unul din cele mai mari prețuri din UE
Problemele României apar însă în perioada de vârf de consum, după ora 19, când oamenii ajung acasă și pornesc aparatele de aer condiționat, mașinile de spălat, plitele electrice, aspiratoarele sau orice alt aparat electrocasnic. Joi, 30 iulie 2026, la ora 19, consumul a fost de peste 6.900 de megawați, în timp ce producția, de doar 5.400 de megawați. Diferența a fost acoperită din importuri scumpe.
Producția și consumul de energie (30 iulie 2026, ora 19:
- Producție: 5.484 MW
- Consum: 6.940 MW
- Deficit (import): 1.456 MW
În acea zi, România a consumat energie cumpărată miercuri de pe piața zilei următoare, la prețul de 133 de euro pe megawatt oră, unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.
Prețul energiei pe piața zilei următoare (29 iulie):
- Italia: 177 euro/MWh
- Slovenia: 142 euro/MWh
- Croația: 139 euro/MWh
- Austria: 138 euro/MWh
- România: 133 euro/MWh
Chiar și prosumatorii, acei români care își produc singuri energia din surse verzi, cum sunt panourile fotovoltaice, au folosit din energia importată și livrată în rețea. Și nu sunt puțini, România are aproximativ 360.000 de prosumatori la o capacitate instalată de 4.000 MW, în timp ce în baterii se pot stoca doar 600 MW.
Prosumatorii din România:
- Prosumatori racordați: ~ 360.000
- Capacitate instalată: ~ 4.000 MW
- Stocare: ~ 600 MW
