Măsurile asupra cărora coaliția de guvernare a căzut de acord sunt criticate de primarii din țară. De exemplu, primarul din Constanța, Vergil Chițac, care face parte din PNL, spune că aceste măsuri nu vor avea efectul scontat.
Scopul Guvernului este de a reduce deficitul și de a strânge mai mulți bani la buget. Însă crescând taxele atât de mult, e posibil ca efectul să fie cel opus, adică să nu adune banii prevăzuți la buget. Motivul este explicat chiar de primarul Constanței, care dă și exemple referitoare la situații similare.
Capcanele din măsurile Guvernului, criticate de primari
Vergil Chițac, primarul municipiului Constanța: „E în dezbatere publică, pentru că așa e legea cu noile taxe. Le-am afișat. Până va ieși ordonanța de urgență, noi am crescut taxele așa cum prevedea legea, cu rata inflației. În 2025, a crescut cu rata inflației din 2024, iar în 2026 ar fi trebuit să crească cu rata inflației din 2025. Apărând această ordonanță, va trebui să ne conformăm.
Trebuie gândit puțin mai larg. Realitatea economică e că avem un deficit foarte mare. Anul acesta, vom închide cu 8,4%. Din cauza deficitului foarte mare, piețele nu ne împrumută decât la niște dobânzi foarte mari. Anul ăsta, România plătește dobânzi pe împrumuturile pe care le avem, de 55 miliarde de euro. Dacă nu facem ceva să reducem deficitul anul următor, vor crește și mai mult ratele la dobânzi. Premierul Bolojan spunea, pe bună dreptate, că ne împrumutăm un program Anghel Saligny pe an. Mie nu îmi convine.
Nu știu cu cât cresc impozitele...în jur de 70%. Una peste alta, cifra pe care o știți dvs, de 70-75%, este adevărată. Problema mea este alta: crescând impozitele, e puțin probabil să păstrăm gradul de colectare ridicat. Atunci când cresc impozitele, nu toată lumea se conformează și vom colecta mai puțin. Iar dacă de la bugetul de stat, prin cote defalcate, ne vor lua banii în cuantumul acestor impozite suplimentare, eu voi avea toată lumea în capul meu, pentru că puțini vor înțelege că este o decizie venită dintr-o ordonanță de urgență și, în același timp, nu voi avea nici bani.
Asta în condițiile în care, în Constanța, anul viitor, trebuie să închidem toate proiectele pe PNRR. Cred că suntem municipiul mare cu cele mai multe proiecte pe PNRR. Dar România și-a propus, pentru anul viitor, spune domnul Bolojan, să absoarbă cele zece miliarde de euro ca să închidă proiectele prin PNRR. Păi dacă noi, primarii, nu vom avea disponibilități bănești să susținem aceste proiecte, mai ales că aceste proiecte vin cu cheltuieli suplimentare pe care noi nu le putem previziona, atunci va fi jale.
Primăria are două mari surse de venit: impozite și taxe și banii care vin de la bugetul defalcat, prin cote, adcă impozitele pe veniturile tuturor rezidenților, 63% din aceste impozite. Ce vrea Guvernul? Vrea să ne reducă impozitele pe care trebuie să ni le dea în cuantumul banilor pe care noi îi încasăm în plus. Or ăsta e un lucru nedrept, pentru că, dacă, pe de o parte, câștigăm bani prin creșterea taxelor și impozitelor, și ei nu ne vor mai da banii ăștia în același cuantum, prin sume defalcate, atunci n-am făcut nimic. Ei ce vor să facă? Să ne dea bani mai puțini, ca deficitul bugetar pe anul viitor să scadă la 6%. Ei trebuie să taie din costuri."
Expert: „Estimau 9 miliarde la buget și au adus un miliard și ceva"
Măsurile Guvernului sunt criticate și de experți. Adrian Negrescu dă exemple de alte momente în care Guvernele au crescut taxele cu scopul de a colecta mai mulți bani și au crescut și salariile, ca și acum, în același scop. Numai că niciodată nu au ieșit calculele.
Impozitul pe cifra de afaceri, desi micșorat de la 1%, este menținut, dar la 0,5%, în ciuda recomandărilor FMI și Comisiei Europene. Experții dau exemple din alte țări și subliniază, încă o dată, de ce această măsură nu va avea efectul scontat. Ba chiar va fi unul opus. În plus, majorarea salariului minim este și ea criticată.
Adrian Negrescu, consultant economic: „Pentru cei care sunt plătiți cu salariul minim, toată creșterea asta înseamnă între 160 și 170 de lei în plus la salariu. Cam atât vor primi după deduceri și statul își va lua mare parte din cei 300 de lei pe care i-a forțat. E o veste bună pentru angajați, cu 160 de lei îți cumperi ceva de la hipermarket. Pentru stat, e o veste și mai bună, pentru că sunt câteva miliarde de lei care intră în plus la bugetul de stat și cred că asta a fost miza. Asta este o soluție pe care politicienii au practicat-o intens în ultimii ani. Gândiți-vă de câte ori au crescut salariul minim din pix, chiar și de două ori pe an, doar ca să adune mai mulți bani din salariile oamenilor.
E veste rea scăderea impozitului pe cifra de afaceri, în condițiile în care toate marile confederații patronale, tot mediul de afaceri, inclusiv companiile mari din România au cerut eliminarea acestui impozit, care este nociv pentru mediul de business, afectează forte mult competitivitatea firmelor românești. Că e 1% sau 0,5%, banii sunt cam aceiași. Gândiți-vă că, pentru o firmă care are o rată foarte mică de profit, impozitul ăsta pe cifra de afaceri triplează cheltuielile pe care trebuie să le facă cu taxele și impozitele către stat.
Trebuia eliminat dacă voiam să rămânem competitivi, mai ales că concurența, la nivel regional, pentru atragerea investițiilor străine, este foarte mare. Bulgaria, de exemplu, intră, de la 1 ianuarie, în zona euro, trece la moneda europeană și asta înseamnă un avantaj uriaș pentru investitorii care vor deschide fabrici, uzine, lanțuri de business în țara vecină. Polonia are un cadru fiscal bătut în cuie. La ei nu există astfel de taxe unice la nivel european, cum este taxa pe cifra de afaceri, taxa pe stâlp, care nici nu au adus foarte mulți bani la buget.
Anul trecut, estimau că vor aduce 9 miliarde de lei la buget și au adus un miliard și ceva. Nici măcar nu-și produce efectele, este doar o taxă cu iz populist, care nu are nicio legătură cu realitatea economică. Ce vor face companiile? Probabil vor duce toate aceste costuri în prețurile produselor și serviciilor pe care le vând. Altfel spus, încă un puseu de inflație generat de aceste taxe aberante.
Toate apelurile marilor organizații patronale, inclusiv instituțiilor internaționale, de la FMI până la Comisia Europeană, au mizat pe ideea că va fi eliminat acest impozit, care este unul primitiv, care nu are nicio legătură cu ideea de a stimula investițiile, de a da posibilitatea investitorilor să-și asume niște costuri predictibile de la un an la altul. Taxele se modifică fără niciun fel de studiu de impact, fără niciun fel de calcul privind efectele în economie. E o măsură eficientă pentru bugetul de stat, va aduna la buget mai mulți bani din aceste creșteri de taxe.
S-a mers pe ideea că, în România, impozitele sunt foarte mici și trebuie crescute să ajungem la nivel european. Păi noi avem salariile din UE? Asistăm la o scoatere de sub preș a tuturor măsurilor pe care primăriile, autoritățile locale le-au amânat de-a lungul ultimilor patru ani. Trebuiau să crească taxele astea treptat, cu rata inflației măcar, astfel încât să nu asistăm în 2025 la o explozie a taxelor locale cu 70-80%. (...)
De fapt, ce face statul în momentul de față? Continuă să cheltuiască mai mulți bani decât adună din economie. Acum, din încasările din taxe și impozite ale statului, peste 90% înseamnă salarii și pensii, acolo se duc cei mai mulți bani. 10% reprezintă dobânzile la creditele pe care România le ia, 11 miliarde de euro în acest an și vreo 13 miliarde în 2026. Altfel spus, din ce încasează statul din taxe și impozite, nu mai rămâne aproape nimic, motiv pentru care se va împrumuta și anul viitor cu aproape 50 de miliarde de euro ca să aibă cu ce să susțină educația, sănătatea, investiții. Noi cheltuim mai mult decât ne permitem. În loc să reducem cheltuielile, noi creștem taxele. Din 2027, lucrurile o iau și mai mult razna din punct de vedere fiscal, pentru că intră în vigoare sistemul e-proprietatea, prin care statul va taxa proprietățile în funcție de valoarea de piață. Asta va însemna creșteri și mai mari de taxe locale începând din 2027."
- Executivul prevede inclusiv sancțiuni pentru primăriile care nu se conformează măririi taxelor.
