Băncile ar putea plăti un nou impozit de 1% din cifra de afaceri, după modelul Italiei. Premierul Marcel Ciolacu a discutat despre acest scenariu cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, însă formula finală se lasă deocamdată așteptată. Specialiștii avertizează că măsura ar putea îndepărta investitorii, în contextul în care stabilitatea băncilor este amenințată.
Impozitul pe care băncile urmează să îl plătească pentru că au avut afaceri profitabile într-o perioadă de dobânzi ridicate va fi introdus în viitorul pachet de reformă fiscală. În prima jumătate de an, sistemul bancar românesc a obținut un profit record de 6,9 miliarde de lei, cu 40% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut.
Potrivit informațiilor Euronews, există trei variante de taxare a băncilor luate în calcul în discuțiile tehnice dintre Ministerul Finanțelor și reprezentanții băncilor care activează în România. Un impozit de 16% pe profitul acestor bănci, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri, o taxă de 1% din cifra de afaceri și taxarea profitului excepțional realizat de aceste bănci după ce au început să crească dobânzile.
Guvernul a încercat să introducă o taxă asemănătoare în 2017, așa-numita "taxă a lăcomiei". Băncile ar fi trebuit să plătească un impozit suplimentar pe active, însă agențiile de rating au explicat că afectarea sistemului financiar-bancar ar fi însemnat retrogradarea României și automat pierderea unor potențiali investitori.
Gabriel Biriș, avocat specializat pe fiscalitate: ”Dacă atunci a fost un pericol și ca să se evite pericolul a fost rapid modificată, de ce nu am avea aceeași situație și acum?”
Premierul Marcel Ciolacu motivează că prin această inițiativă nu se dorește descurajarea investițiilor, ci dimpotrivă crearea unui mediu propice dezvoltării acestora.
Mediul de afaceri a reclamat avalanșa de schimbări adusă de noul pachet de măsuri pregătit de Coaliție. Este, de altfel, o practică, a guvernelor din ultimii ani: din 2016, Codul Fiscal a fost modificat de peste 550 de ori, ceea ce a dus la scăderea veniturilor bugetare cu 0,53% din PIB.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal: ”Trebuie să umbli și la venituri. Sigur, o faci pentru eliminarea exceptărilor.”
Reforma fiscală propusă de Coaliția PSD-PNL vine în contextul în care România nu se poate încadra în deficitul bugetar de 4,4% din PIB. Nerespectarea acestei ținte ar fi însemnat pierderea unor sume consistente din PNRR și penalități din partea Bruxelles-ului. este motivul pentru care premierul Marcel Ciolacu a cerut majorarea țintei de deficit.
