Oficialii armeni și azeri au anunțat joi că au finalizat textul unui acord de pace care vizează să pună capăt conflictului de aproape patru decenii dintre națiunile din Caucazul de Sud, potrivit Euronews.com.
Acesta este un progres major și surprinzător într-un proces de pace care a fost blocat de multe ori și s-a dovedit dificil pentru o lungă perioadă de timp.
Cele două state post-sovietice au fost implicate în ostilități încă de la sfârșitul anilor 1980. Pe atunci, Nagorno-Karabah era o regiune a Azerbaidjanului cu o populație predominant etnică armeană care s-a separat de Azerbaidjan.
Disputa privind această regiune a dus la mai multe războaie de-a lungul anilor, însă textul convenit ridică acum speranțe pentru o soluționare durabilă a conflictului de lungă durată.
Contextul conflictului
Regiunea muntoasă Nagorno-Karabah, fără ieșire la mare, a fost recunoscută la nivel internațional ca făcând parte din Azerbaidjan, dar avea o majoritate etnică armeană susținută de Armenia. Această situație a creat tensiuni între cei doi vecini.
Până de curând, o mare parte din Nagorno-Karabakh a fost guvernată de „Republica Nagorno-Karabakh” nerecunoscută, cunoscută și sub numele de „Republica Artsakh”.
Deși Armenia nu a recunoscut niciodată oficial independența regiunii, a devenit principalul său susținător financiar și militar, iar teritoriul a funcționat ca o parte de facto a Armeniei.
După mulți ani de pauze în lupte, cu izbucniri ocazionale de violență, trupele azere au preluat rapid controlul asupra zonei în septembrie 2023, cu ajutorul dronei turcești, învingând forțele armene într-o scurtă bătălie.
Majoritatea etnicilor armeni au fugit, iar la 1 ianuarie 2024, „Republica Nagorno-Karabah” a fost dizolvată oficial.
