Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, și partidul său Fidesz se confruntă pe 12 aprilie cu primele alegeri competitive din ultimii ani, după patru victorii detașate consecutive începând din 2010, scrie Reuters.
În cei 16 ani de guvernare, Orban a fost criticat la nivel internațional în legătură cu standardele democratice, libertatea presei și drepturile persoanelor LGBTQ+.
Reformarea instituțiilor și puterea politică
Sprijinit de o majoritate de două treimi, Orban a adoptat o nouă constituție în 2011 și a modificat sute de legi. În primul mandat, Fidesz a impus pensionarea a sute de judecători, măsuri considerate de Uniunea Europeană ca încălcând regulile statului de drept. Ulterior, Curtea Constituțională a Ungariei a anulat o parte dintre aceste prevederi.
Criticii susțin că modificările sistemului electoral au favorizat menținerea puterii Fidesz, prin reguli care avantajează partidele mari, redesenarea circumscripțiilor electorale și acordarea dreptului de vot etnicilor maghiari din Europa Centrală, majoritatea susținători ai lui Orban.
De asemenea, apropiați ai partidului ocupă poziții-cheie în instituțiile statului, iar din 2022 Orban a guvernat frecvent prin decrete, în baza stării de urgență declarate după invazia Rusiei în Ucraina.
Guvernul său a intensificat controlul asupra unor ONG-uri și instituții academice, ceea ce a dus la plecarea din Ungaria a Universității Central Europene, fondată de George Soros, mutată la Viena, precum și la închiderea biroului din Budapesta al fundației Open Society.
Orban respinge acuzațiile privind erodarea democrației, afirmând că politicile sale au fost validate prin votul cetățenilor.
Model conservator și politici sociale
Premierul maghiar s-a poziționat ca apărător al identității culturale în fața imigrației musulmane și promotor al valorilor creștine, criticând ceea ce numește „ideologia de gen și LGBT”.
Guvernul său a definit în Constituție căsătoria ca uniunea dintre un bărbat și o femeie și a restricționat adopțiile de către cupluri de același sex, precum și drepturile persoanelor transgender.
În 2025, Parlamentul a adoptat o lege care permite poliției să interzică paradele Pride, argumentând protecția copiilor.
După criza migrației din 2015, Ungaria a construit un gard la granița de sud și a introdus unele dintre cele mai stricte reguli de azil din Europa. În paralel, Orban a încercat să stimuleze natalitatea prin facilități fiscale pentru familii, în locul imigrației.
Controlul presei
Guvernul de la Budapesta a remodelat profund peisajul media, fiind acuzat de UE și organizații pro-democrație că restrânge libertatea presei — acuzații respinse de executiv.
Media de stat a fost plasată sub control guvernamental, iar o parte a presei private este considerată apropiată de putere, inclusiv prin direcționarea publicității către instituții favorabile guvernului. Mai multe publicații critice au fost închise sau preluate de oameni de afaceri apropiați de Fidesz.
Politica externă: între Est și Vest
Ungaria, stat membru UE și NATO, a promovat o politică de „deschidere spre Est”, atrăgând investiții din Rusia și China, dar și din Germania. Orban a susținut uneori poziții apropiate de Moscova în cadrul Uniunii Europene.
Deși a condamnat invazia Rusiei în Ucraina și a susținut parțial sancțiunile UE, se opune interzicerii importurilor de energie rusească, argumentând impactul economic.
Relațiile cu Ucraina s-au deteriorat, inclusiv din cauza disputelor privind energia, iar Ungaria a blocat un împrumut UE de 90 de miliarde de euro pentru Kiev.
Economie și finanțe
Ungaria a rambursat în 2013 toate datoriile către FMI și a revenit la statutul de economie cu rating investițional. Totuși, pandemia a inversat tendințele fiscale, iar deficitul bugetar a fost crescut recent la 5% pentru 2025 și 2026.
Guvernul a introdus taxe ridicate pe bănci și pe sectoare precum energie, telecomunicații și retail, măsuri care au alimentat tensiunile cu Bruxelles-ul, dar au susținut bugetul de stat.
În paralel, sectoare strategice au fost preluate de oameni de afaceri apropiați de Fidesz, iar Orban a afirmat că băncile, energia și media sunt acum în mare parte deținute de capital maghiar.
Economia Ungariei se află însă într-o perioadă de stagnare de trei ani.
