Mai este aderarea României la zona euro în 2029 un subiect de actualitate, în condițiile în care în acest moment, țara noastră nu îndeplinește nici măcar un criteriu din cele obligatorii?
Câtuși de puțin, sunt de părere specialiștii, mai ales că revenirea economiei pe o traiectorie echilibrată va dura cel puțin trei ani din acest moment.
Pentru a adopta moneda unică, România trebuie să îndeplinească criteriile de convergență din Tratatul de la Maastricht.
Al doilea criteriu important este deficitul bugetar, care trebuie să fie sub 3% din PIB. România a avut în 2024 cel mai mare deficit din UE, iar în decembrie anul trecut indicatorul a ajuns la 7,65% din PIB.
Urmează datoria publică. Pentru euro, datoria trebuie să fie sub 60% din PIB sau pe o traiectorie clar descendentă. România a ajuns la aproape 59% din PIB, foarte aproape de limită, însă problema este că datoria continuă să crească. Criteriul este, așadar, doar parțial îndeplinit.
România nu respectă nici cealaltă condiție necesară aderării la zona euro, cea referitoare la dobânzile pe termen lung la care se împrumută statul. A existat însă și o scurtă perioadă, între 2014 și 2015, în care România întrunea toate cele patru criterii.
„Suntem cât se poate de departe de obiectivul de a trece la moneda euro, ceea ce mă face să spun că este improbabil să ne putem pune măcar problema de a adopta euro în viitorul din imediata apropiere, tocmai pentru că în fața noastră sunt cel puțin 2-3 ani în plus în care ne vom lupta în continuare pentru reglarea problemelor macroeconomice.”, a spus Christian Năsulea, profesor de economie mondială.
Anul 2029 este cel mai des menționat de Banca Națională și de Guvern, dar doar ca reper orientativ. Acum, premierul avansează în discuția aderării anul 2028 ca temă de campanie la alegerile parlamentare.
„Consider că această temă legată de aderarea României la zona euro este o temă care ar putea fi una de bază în România la alegerile parlamentare din 2028, când forțele politice ar putea să cadă pe un acord, așa cum s-a căzut în anii anteriori, atunci când am aderat la Uniunea Europeană sau la NATO.”, a declarat Ilie Bolojan, premierul României.
De altfel, lipsa voinței politice este principala cauză a eșecului aderării la zona euro, consideră experții.
„Revenind la voința politică din România, ea nu cred că există. Dincolo de pierderea unei relative superantități, nu există pentru că nu ar mai permite excesele bugetare pe care le-a pe care le-am întâlnit sau ar permite, dar cu riscul Greciei. Grecia este un exemplu care trebuie mereu să fie în în fața noastră.”, a declarat Dan Schwartz, consultant fiscal.
Moneda euro vine cu avantaje clare: tranzacții mai simple, costuri mai mici pentru firme, comerț mai sigur și, în general, condiții mai bune de creditare pentru economie și populație. Este ceea ce a ales Bulgaria, țară care a adoptat moneda unică la 1 ianuarie anul acesta.
