Acordul Integral de Asociere Strategică dintre Rusia și Iran, un parteneriat care aprofundează relațiile dintre cele două țări, dar nu prevede crearea unei alianțe militare, a intrat în vigoare, a transmis vineri Ministerul iranian de Externe, potrivit agenției EFE.
Acest acord, semnat în ianuarie de președintele rus Vladimir Putin și de președintele iranian Masoud Pezeshkian, 'reflectă hotărârea liderilor ambelor țări de a aprofunda relațiile și de a consolida cooperarea în toate domeniile de interes reciproc, pe baza respectului reciproc, a bunei vecinătăți și intereselor comune ale celor două națiuni', se arată într-o declarație a MAE de la Teheran.
Spre deosebire de acordul semnat de Rusia cu Coreea de Nord, cel încheiat cu Iranul nu menționează acordarea reciprocă de asistență militară în caz de agresiune. În virtutea documentului, Rusia și Iranul devin parteneri strategici în economie, energie, apărare, cultură și lupta împotriva terorismului, printre alte domenii.
În timp ce Coreea de Nord a furnizat Rusiei mari cantități de muniții pentru a fi utilizate în războiul din Ucraina, plus arme și soldați care au contribuit la expulzarea trupelor ucrainene din provincia rusă Kursk, Iranul a acționat la rândul său ca un aliat apropiat al Rusiei, căreia i-a livrat mii de drone Shahed și rachete balistice care sunt utilizate în Ucraina.
'Dacă una dintre părți este ținta unei agresiuni, cealaltă parte nu va oferi agresorului asistență militară și niciun alt tip de ajutor care să faciliteze continuarea respectivei agresiuni și va depune eforturi pentru a asigura că orice diferende vor fi soluționate în baza Cartei Națiunilor Unite și a altor norme aplicabile din dreptul internațional', se menționează într-unul dintre articolele acordului.
Intrarea în vigoare a acestui acord survine la puțin timp după reinstituirea sancțiunilor ONU împotriva Iranului, o măsură promovată de Regatul Unit, Germania și Franța.
Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a criticat sâmbătă cererile 'nerezonabile' ale Washingtonului, care a solicitat Teheranului să-i predea tot stocul de uraniu îmbogățit în schimbul suspendării pentru numai trei luni a reimpunerii sancțiunilor, președintele iranian afirmând că țara sa preferă mai degrabă sancțiunile decât să accepte astfel de 'solicitări iraționale', care, chiar dacă ar fi acceptate, ar fi urmate apoi de alte cereri și condiționări.
Anterior, vinerea trecută, Consiliul de Securitate al ONU a respins un proiect de rezoluție înaintat de Rusia și China, care solicita o amânare cu șase luni a restabilirii sancțiunilor internaționale împotriva Teheranului.
Franța, Germania și Regatul Unit au activat mecanismul de restabilire automată a sancțiunilor internaționale împotriva Iranului pe 28 august, mecanism care a intrat în vigoare pe 28 septembrie.
Respectivele trei state europene consideră că Teheranul nu și-a îndeplinit angajamentele de a-și limita programul nuclear în baza acordului din 2015, care a restricționat activitățile nucleare ale Iranului în schimbul ridicării sancțiunilor internaționale.
De partea sa, Iranul acuză Statele Unite pentru retragerea din acordul nuclear în 2018, în timpul primului mandat al lui Donald Trump, și le reproșează de asemenea europenilor că nu și-au îndeplinit partea din înțelegere.
Statele europene care sunt parte a acordului din 2015 au pus Iranului mai multe condiții pentru amânarea activării mecanismului de sancțiuni, respectiv să reia cooperarea cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), cooperare suspendată de Teheran după războiul de 12 zile cu Israelul din iunie și după bombardamentele americane asupra principalelor sale instalații nucleare, să reia negocierile cu Washingtonul și să dezvăluie locul unde a ascuns 400 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60%, uraniu pe care bombardamentele israeliene și americane nu au reușit să-l distrugă.
Cele șase rezoluții ale Consiliului de Securitate al ONU, adoptate între 2006 și 2010 și repuse în aplicare pe 28 septembrie, interzic Iranului să îmbogățească uraniu și să desfășoare activități legate de rachete, instituie un embargou asupra armelor, îngheață activele iraniene, autorizează inspecții asupra aeronavelor și navelor iraniene și impun restricții bancare și financiare.
