Ziua Internațională a Femeii este marcată în fiecare an, pe 8 martie. Ziua a apărut ca pe fondul mişcărilor sociale legate de muncă de la începutul secolului XX, în America de Nord şi în Europa.
Prima Zi naţională a femeii a fost marcată în Statele Unite, la 28 februarie 1909. Partidul Socialist a desemnat această zi în amintirea grevei din 1908 a muncitorilor din industria textilă din New York, în care femeile au protestat împotriva condiţiilor de muncă.
În anul 1910, Internaţionala Socialistă reunită la Copenhaga a hotărât instituirea unei zile dedicate femeii, fără a stabili însă o dată anume, data de 8 martie fiind aleasă abia în 1913.
Ca urmare a iniţiativei de la Copenhaga, în 19 martie 1911, Ziua internaţională a Femeii a fost marcat pentru prima dată în Austria, Danemarca, Germania şi Elveţia. La manifestaţiile organizate cu acel prilej, s-au cerut pentru femei dreptul la locul de muncă, dreptul la formarea profesională, să se pună capăt discriminării la locul de muncă. În plus s-au cerut dreptul de vot şi dreptul de a ocupa o funcţie publică.
Cu prilejul Anului Internaţional al Femeii, în 1975, Organizaţia Naţiunilor Unite a sărbătorită pentru prima dată Ziua internaţională a femeii la 8 martie.
În România, la 7 martie 2016, a intrat în vigoare Legea nr. 22/2016 pentru declararea zilei de 8 martie - Ziua femeii şi 19 noiembrie - Ziua bărbatului. Cele două zile, Ziua femeii şi Ziua bărbatului, urmând să fie sărbătorite anual în zilele de 8 martie, respectiv, 19 noiembrie.
Ziua Internațională a Femeii în 2023. Premieră: Femeile sunt prezente în toate parlamentele lumii
Pentru prima dată în istorie, femeile sunt reprezentate în toate parlamentele din întreaga lume, potrivit Uniunii Interparlamentare (UIP), scrie euronews.com.
Cel mai recent raport al organizației cu sediul la Geneva - bazat pe date din 47 de țări care au organizat alegeri anul trecut - arată că lumea a continuat să reducă dominația masculină în cadrul organismelor reprezentative, comparativ cu 2020.
În acel an, reprezentarea și diversitatea în rândul legislatorilor a atins, de asemenea, niveluri record, în multe locuri.
În SUA, 263 de femei de culoare au candidat la alegerile parțiale - un nou progres față de numărul record atins în 2018, deși numărul femeilor nominalizate pentru Congres a scăzut față de vârful din 2020.
Între timp, în Franța, 5,8 % din totalul candidaților pentru noua Adunare Națională proveneau din medii minoritare - un record pentru această țară europeană.
Diversitatea a venit sub forma identității de gen și a sexualității: În Columbia, reprezentarea LGBTQ+ s-a triplat în Congres, crescând de la doi la șase membri.
În general, în cele 47 de țări care au organizat alegeri anul trecut, femeile au ocupat în medie 25,8% din locurile disponibile - cu 2,3% mai mult decât la ultimele alegeri organizate în aceste națiuni.
În Europa, reprezentarea femeilor stagnează
În timp ce mai multe țări au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește reprezentarea femeilor - inclusiv Australia, care a raportat un procent record de 56,6% de locuri câștigate de femei în Senat - nu același lucru se poate spune despre Europa, unde creșterea a stagnat, notează euronews.com.
În cele cincisprezece țări europene care au organizat alegeri parlamentare anul trecut, nu s-a înregistrat o schimbare semnificativă în ceea ce privește reprezentarea femeilor, care a rămas la 31%.
Datele Institutului European pentru Egalitate de Gen arată că, de la jumătatea anului 2017, reprezentarea parlamentară a femeilor stagnează între 30 și 33%.
Potrivit agenției, care a fost creată pentru a ajuta statele membre ale UE să promoveze egalitatea de gen, reprezentarea parlamentară a femeilor în cele 27 de state membre ale blocului comunitar s-a situat la o medie de 32,6% la sfârșitul anului 2022 - mai puțin decât cei 33% raportați la începutul anului.
România: Gabriela Firea și Ligia Deca, singurele femei din Guvern. Prea puține femei și în Parlament
România se numără printre statele Uniunii Europene cu cea mai scăzută pondere de femei în Parlament și Guvern. În Parlamentul din România avem 466 de senatori și deputați, dar numai 88 sunt femei. Ceea ce reprezintă sub 19%. În Guvern avem două femei: ministrul Familiei Gabriela Firea și ministrul Educației Ligia Deca.
Potrivit datelor Expert Forum, din cei peste 250.000 candidaţi înscrişi la alegerile locale din septembrie 2020, doar 23% au fost femei. În alegerile parlamentare din decembrie, 29% din candidaţi au fost femei. În blocul comunitar sunt țări care stau mult mai bine la capitolul cote de gen.
România se află pe unul dintre ultimele locuri din Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul femeilor care ocupă funcții publice.
ONU: Inegalitatea de gen pe piața muncii, mai semnificativă decât se credea
Femeilor le este mai greu decât se credea să aibă acces la un loc de muncă, iar decalajul salarial dintre femei şi bărbaţi s-a redus foarte puţin în ultimii 20 de ani, a avertizat luni ONU, potrivit Agerpres.
"Noile date arată că femeilor le este în continuare mult mai greu să găsească un loc de muncă decât bărbaţii", a afirmat Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM), adăugând că, potrivit noilor sale date, 15% dintre femeile în vârstă de muncă la nivel global şi-ar dori să lucreze dar nu au un loc de muncă, comparativ cu 10,5% dintre bărbaţi.
"Această diferenţă de gen a rămas practic neschimbată timp de două decenii", a insistat agenţia ONU.
Pe de altă parte, ratele oficiale ale şomajului în cazul femeilor şi al bărbaţilor sunt foarte asemănătoare. Potrivit OIM, acest lucru se explică prin faptul că acele criterii utilizate pentru a determina dacă o persoană ar trebui considerată oficial şomeră tinde să excludă în mod disproporţionat femeile.
Organizaţia subliniază că responsabilităţile personale şi familiale, inclusiv treburile casnice neremunerate, afectează femeile în mod disproporţionat.
Asemenea activităţi, subliniază OIM, împiedică adesea femeile nu numai să lucreze, ci şi să caute în mod activ un loc de muncă sau să fie disponibile imediat pentru muncă.
Surse: Agerpres, Euronews.com
